Directorii de școli: meritocrație declarată, politizare efectivă

Conform legislației și constituției României directorii de școli sunt selectați, din rândul profesorilor titulari, prin concurs național, în mod transparent și pe principii meritocratice.

Legea învățământului vorbește despre probe scrise, interviuri, planuri manageriale, indicatori de performanță și tot ce înseamnă principii meritocratice pentru a ocupa un post în instituțiile de stat. Constituția garantează chiar egalitatea de șanse, Codul Muncii, alături de legea specială, impune concursul, iar Ministerul Educației promite depolitizarea unităților școlare și profesionalizarea managementului școlar și a carierei didactice.

În realitate, însă, școala românească trăiește o adevărată dramă și o poveste de groază. Directorii care construiesc, care transformă școlile, care obțin rezultate vizibile și recunoscute, fie pe plan național sau chiar pe plan internațional sunt adesea înlocuiți nu din cauza unui eșec, ci pentru că performanța lor devine incomodă pentru un sistem care promovează din ce în ce mai mult non-valori, plagiatori și chiar infractori sau interlopi. Profesioniștii se opun diletantismului și angajărilor ilegale – oportuniștii, fac compromisuri și duc în derizoriu întreg sistemul educațional.

Concursurile devin formale, indicatorii de performanță rămân pe hârtie, iar meritocrația – principiul fundamental al selecției – este înlocuită cu politizarea efectivă a deciziilor și a angajărilor din sistem.

Este paradoxul dur al educației românești: legea validează, comunitatea susține, directorii livrează… și totuși, contractul lor se încheie, de cele mai multe ori brutal, abuziv, ilegal, traumatizant, iar școala reintră în ciclul schimbărilor arbitrare, realizate de politruci și de oameni incompetenți, ba mai mult de multe ori chiar analfabeți funcționali și digitali ajung să ne conducă destinele.

Aceasta nu este o poveste despre excepții. Este tiparul care afectează în mod direct elevii, profesorii și comunitățile performante. Și este un semnal de alarmă pentru tot ce înseamnă management educațional real, responsabil și evaluabil.

Ce ar trebui să garanteze concursul promovat, legea și contractul de management

În România, câștigarea concursului pentru funcția de director nu este doar o formalitate. Legea și metodologia concursului stabilesc clar un cadru profesional riguros, menit să transforme directorul din simplu administrator al unei școli într-un manager educațional responsabil și măsurabil.

Odată promovat concursul, directorul încheie un contract de management educațional cu inspectorul școlar general, perioadă în care trebuie să implementeze planul managerial aprobat și să atingă indicatorii de performanță stabiliți. Contractul poate fi prelungit, dar doar în urma evaluării performanțelor manageriale, nu prin decizii discreționare sau influențe externe.

Prin acest contract, fiecare director este responsabil de gestionarea resurselor, implementarea proiectelor școlare, coordonarea activităților cadrelor didactice și de respectarea unui plan de management educațional și administrativ-financiar, care trebuie avizat atât de consiliul de administrație al școlii, cât și de autoritățile locale și centrale.

Legea prevede clar că postul și atribuțiile directorului nu sunt arbitrare: durata standard, de regulă, este de patru ani, iar evaluarea anuală a performanțelor manageriale poate conduce doar la recomandări de ajustare sau prelungire, nu la înlocuiri nejustificate.

Practic, contractul de management este menținut pentru a crea o legătură directă între performanță și continuitate. Este mecanismul prin care directorul validat prin concurs poate să dezvolte proiecte educaționale pe termen mediu și lung, să investească în oameni și infrastructură, să creeze școli funcționale și performante care să rămână în beneficiul copiilor și comunității.

Și totuși, realitatea bate legea.

În multe școli, contractele sunt încetate ilegal și abuziv, proiectele sunt întrerupte, calitatea educațională este înlocuită de analfabetism funcțional și de profesionalizarea diletantismului școlar. Indicatorii de performanță sunt ignorați. Evaluările anuale devin simple formalități, fără rezultate practice, ba mai mult uneori devin forme de presiune și hârțuire a directorilor performanți. Directorii care au demonstrat că pot construi, dezvolta și livra rezultate vizibile sunt înlocuiți sau marginalizați, adesea în ciuda planurilor îndeplinite, în ciuda comunității care îi susține, în ciuda recunoașterii naționale și internaționale și în ciuda legii care le garantează implementarea proiectelor în liniște și în mod profesionist.

Aici intervine paradoxul: concursul și contractul de management ar trebui să protejeze meritul și continuitatea, dar în practică ele nu oferă nicio siguranță reală împotriva schimbărilor arbitrare, chiar dacă legea precizează clar că managerii care au promovat concursurile sunt cei care au prioritate. În practică ajung să fie numiți ilegal, diletanți, oportuniști, politruci și chiar infractori sau interlopi.

Rezultatul? Directori competenți care construiesc școli performante se văd puși în fața faptului împlinit: contractul lor se încheie, proiectele lor rămân neterminate, iar ciclul reinventării școlii începe din nou, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat, iar de cele mai multe ori ceea ce s-a construit cu multă trudă este furat și distrus în foarte scurt timp.

Cazuri de directori schimbați sau eliminați în mod controversat

1. Irina Anca Neda – exemplul unui management educațional de succes în mediul rural

În 2021, Irina Anca Neda a câștigat concursul pentru funcția de director la Școala Gimnazială Malu Mare, alegând conștient o școală din mediul rural, unde simțea că poate aduce schimbarea. „A fost cea mai bună alegere! Cunoscusem comunitatea în care ne-am mutat din perspectiva Asociația Amazonia, al cărei președinte sunt. Am ales o școală din mediul rural pentru că eram învățată să ajut și să lucrez în proiecte sociale”, povestește directoarea.

Pe parcursul mandatului de patru ani, Irina a implementat proiecte majore cu impact direct asupra elevilor și comunității. Munca sa a fost recunoscută constant la nivel național: Directorul anului, Profesorul anului din învățământul rural, Creator în educație, devenind un model pentru managementul școlilor din mediul rural.

„Împreună cu colegii noștri am mers cu copiii în excursii de care și acum își amintesc cu plăcere și am participat la cursuri de calitate”, mărturisește directoarea, reflectând mândria pentru echipa pe care a construit-o și pentru schimbările durabile introduse în școală.

Impactul activității sale s-a resimțit în întreaga comunitate. Părinții și colegii i-au recunoscut contribuția:

„Sub pașii și privirea dumneavoastră atentă, școala încrederii a prins viață. Ați fost busola care a ținut drumul drept, vocea calmă în momentele grele și sprijinul discret care a dat curaj. Școala poartă amprenta dăruirii dumneavoastră, iar fiecare generație va duce mai departe ceva din ceea ce ați semănat.” (AF)

„Ai fost un lider adevărat, un om care a pus suflet, pasiune și responsabilitate în fiecare decizie. Schimbarea din funcție nu poate șterge realizările, respectul și aprecierea pe care le-ai câștigat. Moștenirea lăsată va dăinui mult timp de acum înainte.” (NRM)

„Malu Mare avea nevoie de dumneavoastră, mult succes pe mai departe!” (AFO-consilier local/parinte)

În ciuda rezultatelor incontestabile și a aprecierii naționale, contractul doamnei Neda s-a încheiat. „Au trecut cinci ani și lucrurile au rămas la fel… altul e mai bun”, spune ea, cu amărăciunea omului profesionist, nedreptățit, care semnalează paradoxul dur al sistemului: performanța nu garantează liniștea și continuitatea, iar politicile locale sau deciziile discreționare pot înlocui directorii valoroși cu persoane alese pe alte criterii decât competența managerială.

Corina Panduru – când politizarea depășește meritocrația

Un alt caz care a zguduit sistemul educațional românesc este cel al Corinei Panduru, fosta directoare a Școlii Gimnaziale „Constantin Săvoiu” din Târgu Jiu (jud. Gorj). Promovată pe baza concursului național, Panduru a condus o instituție importantă din municipiu, fiind un reper managerial în comunitate.

Și totuși, în februarie 2025, în ciuda faptului că avea un contract activ, numele ei a dispărut de pe ușa cabinetului de director. În data de 21 februarie 2025, Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Gorj, condus de inspectorul școlar general numit politic, fără concurs, Mihai Istrate, a decis eliberarea Corinei Panduru din funcția de director și înlocuirea sa cu Marcela Mrejeru, fost inspector școlar general și consilier județean, detașată ”în interesul învățământului”.

Conform comunicatelor, decizia a fost oficializată prin hotărârea Consiliului de Administrație, motivată de „încetarea contractului de management” al Corinei Panduru și numirea noii directoare în aceeași zi.

Cazul a atras atenția deoarece schimbarea s-a produs fără o transparentizare completă a motivelor concrete și fără o procedură clar explicată care să demonstreze că au fost încălcate în mod real prevederile legale din contractul de management sau legislația educațională. Potrivit analizelor făcute de publicații de specialitate, decizia de schimbare – și modul în care s-a întâmplat – ridică semne de întrebare cu privire la faptul dacă s-a respectat spiritul legii privind managementul școlar.

Articolele de presă locale au notat că această decizie a fost percepută de unii membri ai comunității și cadre didactice nu neapărat ca urmare a unui management defectuos, ci ca o epurare politică. Seful ISJ Gorj, membru al unui partid politic, a aprobat schimbările în aceeași ședință în care a decis și numirea în aceeași funcție a unei persoane cu legături politice, ceea ce a generat suspiciuni legate de influența factorilor politici asupra conducerii unei instituții școlare.

Pe lângă motivele oficiale invocate în presă — unele articole menționând acuzații de comportament abuziv sau management defectuos al Corinei Panduru — există relatări potrivit cărora schimbarea a fost determinată de lobby politic și presiuni interne, printre altele:

numirea Marcelei Mrejeru, fost inspector școlar general și apropiată a liderilor din Inspectoratul Școlar Județean Gorj, în funcția de director;
faptul că schimbarea s-a făcut fără o consultare transparentă a comunității școlii sau fără o analiză publică clară a performanței manageriale;
apariția unor sesizări interne care au fost folosite ca justificare pentru schimbare, deși limitele și conținutul acestora nu au fost făcute publice.

Cum a reacționat Panduru
Nemulțumită de felul în care a fost îndepărtată, Corina Panduru a inițiat proceduri legale împotriva Inspectoratului Școlar Județean Gorj, contestând actele administrative prin care a fost concediată de pe postul de director. Dosarele privind contestațiile sale se află pe rolul Tribunalului Gorj, în materie de contencios administrativ și litigii de muncă, unde reclamant figurează chiar fostul director, iar pârât este IȘJ Gorj. Calendarul ședințelor și amânărilor din instanță arată cât de complex este procesul juridic început, cu numeroase termene, recuzări și cereri de anulare a actului administrativ prin care Panduru și-a pierdut postul ocupat prin concurs.

Cazul Corinei Panduru este emblematic pentru tensiunea dintre legea care prevede concursuri și management profesional și practica administrativă în care factorii politici influențează deciziile privind conducerea școlilor.

Pe de o parte, directorii sunt validați prin concurs în mod meritocratic; pe de altă parte, schimbările pot interveni fără transparență, în aceeași zi și cu numiri politice, ceea ce subminează încrederea în sistemul de management educațional pe criterii de competență.

Cazul Godeanu Felix – când sistemul distruge viața unui profesionist

În septembrie 2022, Felix Godeanu câștiga, cu una dintre cele mai mari note din concurs, din nou dreptul de a conduce Școala Gimnazială Grozești din Mehedinți. Tot timpul promovat pe criterii legale, în detrimentul celor care erau numiți și susținuți politic, acesta aștepta ceea ce ar fi trebuit să fie un act procedural simplu: semnarea contractului de management și ducerea la îndeplinire, de ISJ Mehedinți, a propriei decizii, prin care îi erau validate rezultatele.

Dar în loc de legalitate, a întâlnit presiuni și abuzuri greu de imaginat în o societate democratică: i s-au cerut foloase necuvenite de către angajații Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți, în foarte multe rânduri. Tentativele sale de a apela la autorități, inclusiv parchetele și poliția din Mehedinți, au rămas fără rezultat. În loc să fie protejat, Godeanu și familia sa au fost hărțuiți sistematic.

A încercat să se opună, iar autoritățile, care ar fi fost necesar să-l apere, au început să-l hărțuiască, să-l intimideze, să-l amenințe, atât pe el, cât și pe membri familiei sale – ca urmare a hărțuirii, cel mai probabil tatăl său a decedat. Până la urmă a cedat o perioadă, a strâns probe concludente, iar după promovarea unui nou concurs nu a mai vrut să cedeze presiunilor, astfel că refuzul său a dus la excluderea abuzivă și ilegală din învățământ, de peste 3 ani !

Pe 22 februarie 2023, în timpul înmormântării tatălui său, ISJ Mehedinți a susținut că Godeanu și-ar fi depus ”demisia disciplinară” – un document al cărui original nu există. Expertizele criminalistice și informatice au precizat că nu se poate stabili cu certitudine dacă semnătura și demisia falsificată ar aparține domnului Godeanu, iar expertul informatic a precizat că ”documentul a fost editat, apoi semnătura și ștampila au fost inserate ca fișiere pregătite / existente în prealabil” – deci au stabilit că nu există, în mod evident o manifestare de voință validă a directorului, așa cum prevede legea. În mod subit și brutal, pe 27 februarie 2023, starea sa de sănătate s-a deteriorat inexplicabil chiar în incinta școlii, după ce fusese recent amenințat, fiind ținut aproape inconștient timp de aproximativ trei ore și scos doar ca urmare a intervenției deficitare a autorităților. De atunci nu i s-au mai eliberat documentele personale necesare, se pare că s-au șters, în mod intenționat, înregistrările de pe camerele de supraveghere, au fost furate și distruse documente din unitatea școlară, iar locul de muncă a devenit scena unor amenințări, intimidări și hărțuiri sistematice, fiindu-i interzis accesul în incinta școlară. Internările sale ulterioare, succesive au arătat că este posibil să fi suferit, în acea perioadă, fie o intoxicare severă, fie o problemă gravă respiratorie care au dus la angina pectorală (posibil preinfarct), un posibil atac cerebral ischemic și la o experiență traumatizantă, aproape de moarte, chiar în incinta unității școlare, aspecte ce constituie premisele unui accident de muncă nedeclarat de angajatori și ascuns de autorități !

În ciuda promovării concursului și a drepturilor sale recunoscute de lege, ISJ Mehedinți a emis hotărâri de încetare a deciziei de validare a rezultatelor concursului, fără a fi finalizată procedura legală și fără să semneze un nou contract, trimițând la școală persoane recunoscute ca fiind membre ale clanurilor interlope mehedințene, iar instanțele au trebuit să intervină pentru a corecta ilegalitățile.

În mod definitiv s-a stabilit că directorul legal al unității școlare, domnul Godeanu Felix, a fost concediat abuziv și au fost deja anulate câteva din deciziile de concediere emise de ISJ Mehedinți și Școala Gimnazială Grozești. În ciuda multitudinii sentințelor judecătorești definitive, a abuzurilor clare, hărțuirea personală și profesională continuă. Sentințele definitive nu sunt respectate, fiind falsificate documente și angajați avocați recunoscuți ca fiind apropiați de clanurile interlope, plătiți însă din banii publici, dar pentru a apăra interesele unor persoane angajate neconstituțional și ilegal în învățământ !

Gravitatea cazului este întărită de declarațiile publice ale unor membri ai partidelor politice: Tomoescu Alin, numit la ISJ, actualmente deputat, Rapcea Alin, numit la ISJ chiar dacă anterior a fost respins la concursuri, au publicat comentarii insultătoare, hărțuitoare și intimidante, arătând cum un sistem corupt poate folosi puterea publică pentru a distruge cariere și vieți.

Felix Godeanu reprezintă un simbol al nedreptății, hărțuirii și abuzurilor instituționale, pe care le poate suferi un profesionist într-un sistem capturat politic și devine un luptător pentru propria carieră și chiar pentru propria viață !

În concluzie, aceste cazuri – Irina Neda, Corina Panduru și Felix Godeanu – nu sunt accidente izolate – în aceiași situația sunt alte persoane în Brașov (AN), Constanța, Oradea, etc. Ele arată o realitate dură: în România, meritul poate fi ignorat, performanța poate fi pedepsită, iar legea poate fi subminată de interese politice, de grupuri infracționale și de presiuni externe. Directorii care construiesc, investesc și inspiră generații sunt înlocuiți nu pentru că eșuează, ci pentru că devin incomozi și neșantajabili.

Școlile, în loc să fie temple ale educației și progresului, devin terenuri de luptă politică, unde elevii și comunitățile plătesc prețul abuzurilor. În loc să fie protejați, oamenii competenți sunt hărțuiți, marginalizați și descurajați.

Acesta este paradoxul educației românești: legile garantează meritul, dar realitatea îl șterge. Și totuși, fiecare director nedreptățit – fiecare Irina, Corina, Alina sau oricine altcineva – devine simbolul unei lupte mai mari: pentru democrație, legalitate, profesionalism și pentru dreptul copiilor de a avea școli conduse de oameni competenți și dreptul copiilor de a avea profesori bine pregătiți care promovează concursurile naționale de titularizare în mod corect și ocupă posturile în ședințe publice deschise, în mod legal și transparent !

Până când sistemul va respecta legea și va proteja adevărata valoare, fiecare schimbare arbitrară, fiecare numire politică, fiecare abuz, va fi o amprentă dureroasă pe educația unei întregi generații. Meritul nu este doar o hârtie semnată la concurs.

Meritul este ceea ce schimbă vieți și destine.

Și dacă nu îl protejăm, întreaga societate pierde !

Platforma on-line eParadigme.ro este independentă, apolitică și echidistantă. Oferim posibilitatea de a publica gratuit articole jurnalistice și cărți online prin editura proprie. Dacă vrei să contribui cu un articol sau o lucrare, nu ezita să te alături comunității noastre, să ne contactezi și să îți împărtășești ideile!