Salarizarea și pensiile judecătorilor între necesitate instituțională și risc de instrumentalizare politică

Salarizarea și pensiile judecătorilor între necesitate instituțională și risc de instrumentalizare politică

Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un răspuns detaliat la solicitarea redacției eParadigme.ro privind problematica salarizării și pensiilor judecătorilor și procurorilor din România. Documentul oficial, semnat de judecătorul Daniela-Ioana Stăncioi, șef al Serviciului de Informare Publică, Relații cu Mass Media și Protecția Datelor cu Caracter Personal, oferă o perspectivă instituțională clară asupra unei teme controversate în spațiul public românesc.

Independența financiară – Componentă esențială a independenței justiției

Conform documentului CSM, independența financiară a judecătorilor și procurorilor nu reprezintă un privilegiu, ci o componentă de esență a independenței puterii judecătorești, consacrată atât în Legea fundamentală, cât și în jurisprudența Curții Constituționale a României și în documentele internaționale de referință.

„Principiile fundamentale privind independența magistraturii”, adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Națiunilor Unite pentru prevenirea crimei și tratamentul delincvenților (Milano, 1985), prevăd expres că „durata mandatului judecătorilor, independența acestora, siguranța lor, remunerația corespunzătoare, condițiile de muncă, pensiile și vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege”.

De asemenea, Carta Europeană privind statutul judecătorilor stabilește că magistrații au dreptul la „plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remunerații primite pentru activitatea jurisdicțională”.

Salarizarea judecătorilor români – În coada clasamentului european

Analiza comparativă realizată de CSM pe baza datelor CEPEJ (Comisia Europeană pentru Eficiența Justiției) pentru anul 2023 relevă o situație îngrijorătoare: salarizarea judecătorilor români se situează în partea inferioară a clasamentului european.

Astfel, salariul anual brut pentru judecători la începutul carierei în România era de 27.824 euro, mult sub media europeană care este de 66.167 euro. Salariul anual net era de 16.861 euro, ceea ce plasa România pe ultimul loc în rândul statelor europene, cu cel mai mic venit al unui judecător la început de carieră și mult sub media europeană a salariului anual net, care era de 39.145 euro.

Conform documentului CSM, această realitate trebuie privită în contextul volumului excesiv de activitate pe care judecătorii români trebuie să-l gestioneze și a regimului sever de incompatibilități și interdicții care le interzic să îndeplinească orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice.

Volumul de muncă – România, lider european la numărul de cauze

Un aspect esențial evidențiat de CSM este volumul uriaș de activitate pe care judecătorii români trebuie să-l gestioneze. Potrivit raportului CEPEJ, în anul 2023 pe rolul instanțelor române s-a înregistrat un număr de 1.495.992 cauze nou intrate în materie civilă și comercială.

Prin raportare la etalonul de 100 locuitori/țară, România înregistrează cel mai mare număr de cauze nou-intrate din toate țările Uniunii Europene, cu 7,85 cauze/100 locuitori – de peste 3 ori mai mare decât media europeană de 2,18 cauze/100 locuitori.

CSM subliniază că dificultatea gestionării acestui volum uriaș este amplificată de faptul că România nu are un număr de judecători/100.000 locuitori de 3 ori mai mare decât media europeană, ci este doar aproximativ egal cu media europeană.

Calculul revelator: 41 de euro/dosar soluționat

Documentul CSM oferă un exemplu edificator pentru a evidenția disproporția dintre efortul depus de judecătorii români și veniturile pe care aceștia le primesc. Un judecător de la tribunal a soluționat în medie în 2024 un număr de 1040,8 dosare/an, ceea ce corespunde unui număr mediu lunar de 86,73 dosare.

Un astfel de judecător cu vechime maximă are un venit net de 17.948 lei lunar. Aceasta înseamnă că pentru fiecare dosar soluționat, indiferent de complexitate, judecătorul este remunerat cu un venit net de 206,94 lei/dosar – aproximativ 41 euro.

Pentru comparație, CSM menționează că onorariul minimal al unui avocat pentru o cerere cu valoare redusă (unul dintre cele mai simple litigii) este de 1.130 lei – aproximativ 226 euro.

Pensia de serviciu – Între garanție constituțională și instrumentalizare politică

CSM subliniază că pensia de serviciu a judecătorilor și procurorilor constituie o componentă esențială a independenței justiției, așa cum a statuat în mod repetat Curtea Constituțională a României. Prin Decizia nr. 900/2020, instanța de contencios constituțional a stabilit că „legiuitorul este ținut să respecte principiul independenței justiției, sub aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.

Documentul evidențiază că, după reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, la doar un an distanță, în contextul electoral din 2025, a fost inițiat un nou demers legislativ pentru modificarea legislației privind pensiile de serviciu ale magistraților, fără nicio consultare a sistemului judiciar în perioada premergătoare elaborării propunerii legislative.

„Avizul negativ transmis de Consiliul Superior al Magistraturii a fost complet ignorat, contrar oricărei bune practici pe care o implică principiul colaborării loiale”, se arată în document.

Consecințe grave: Aproximativ 1.000 de judecători s-au pensionat în 2021-2023

CSM avertizează că repunerea în discuție a condițiilor de pensionare a magistraților a condus deja la o reluare a trendului ascendent al solicitărilor de eliberare din funcție. Documentul menționează că în perioada 2021-2023, aproximativ 1.000 de judecători (dintr-un total de aproximativ 4.000 de posturi) s-au pensionat în contextul unei instabilități legislative similare.

„Situația generată va avea consecințe și mai grave, întrucât vor fi afectate major gradele superioare de jurisdicție (curțile de apel și instanța supremă), fără posibilitatea de a compensa într-un termen rezonabil deficitul major de judecători”, avertizează CSM.

Vârsta medie de pensionare: 55,71 ani, nu 47-48 ani

Documentul CSM contestă afirmațiile vehiculate constant în spațiul public potrivit cărora vârsta regulă de eliberare din funcție prin pensionare a judecătorilor ar fi de 47-48 ani. Situația statistică evidențiază că vârsta medie de pensionare în ultimii 15 ani este de 55,71 ani.

CSM observă că vârsta medie de eliberare din funcție prin pensionare a început să scadă accentuat din anul 2021, când s-au intensificat demersurile concertate împotriva magistraților, cu consecința agravării temerilor acestora în legătură cu stabilitatea garanțiilor asociate statutului lor.

Ponderea în buget: Doar 1,11% din totalul asigurărilor sociale

Un aspect esențial evidențiat de CSM este că ponderea cheltuielilor cu pensiile magistraților în bugetul total al asigurărilor sociale este de numai 1,11%. Documentul subliniază că „repunerea în discuție a sistemului de pensionare a magistraților nu ar putea avea ca finalitate concretă o degrevare reală a bugetului de asigurări sociale”.

Mai mult, CSM menționează că pensiile de serviciu ale magistraților reprezintă doar 8,35% din totalul pensiilor de serviciu plătite în România, însă nu a fost promovat niciun alt demers normativ care să implice celelalte categorii de pensii de serviciu.

Concluzie: „Demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”

Documentul CSM concluzionează că „situația prezentată pune în lumină un demers concertat al factorului politic menit să destabilizeze autoritatea judecătorească”. Consecințele grave pe care acest demers le va avea asupra resurselor umane în sistemul judiciar vor greva pentru mult timp eficiența și calitatea actului de justiție, în detrimentul cetățeanului.

CSM avertizează că informațiile vehiculate constant în spațiul public, având ca sursă chiar exponenți importanți ai factorului politic, au condus la stigmatizarea socială a magistraților români, care sunt prezentați doar ca niște beneficiari ai unor privilegii nejustificate, în antiteză cu dificultățile economice și sociale pe care le traversează societatea.

„În mod deliberat este ignorat faptul că independența justiției, esențială pentru existența unui stat de drept, implică și securitatea financiară a magistraților și tot în mod deliberat este omisă prezentarea efortului susținut al magistraților români”, subliniază documentul oficial.

Sursa: Răspuns oficial al Consiliului Superior al Magistraturii nr. 4/953 din 27 ianuarie 2026

Platforma on-line eParadigme.ro este independentă, apolitică și echidistantă. Oferim posibilitatea de a publica gratuit articole jurnalistice și cărți online prin editura proprie. Dacă vrei să contribui cu un articol sau o lucrare, nu ezita să te alături comunității noastre, să ne contactezi și să îți împărtășești ideile!