Dezastrul politizării învățământului românesc: aproape unul din trei candidați la posturile de directori au picat

Rezultate mediocre și un adevăr pe care sistemul refuză să și-l asume: politizarea excesivă reprezintă un dezastru al sistemului de învățământ.
Aproape unul din trei candidați prezenți la proba de evaluare a competențelor pentru funcțiile de director și director adjunct nu a atins pragul minim de promovare. Ar fi fost relevant ca Ministerul Educației și inspectoratele școlare să ne comunice și o statistică privind rezultatele directorilor aflați în funcție, mai ales că acest concurs îi favorizează în mod evident pe asemenea candidați.
În județele Gorj și Mehedinți (Mehedinți fiind clasat pe penultimul loc), analiza redacției eParadigme arată o rată cumulată de respingere și mai mare: 37,18%. Iar rezultatele testului sunt doar prima parte a investigației noastre.
În paralel, redacția a făcut și două experimente:
1. a rezolvat subiectele în aproximativ 40 de minute și
2. a solicitat documente publice și manageriale pentru perioada 2021–2025 de la aproximativ 100 de unități de învățământ din cele două județe, precum și de la inspectoratele școlare.

La nivel național: 2.069 de candidați nu au promovat

Potrivit informării oficiale publicate la 13 octombrie 2026 de Ministerul Educației și Cercetării și mesajului public al ministrului Mihai Dimian, înainte de contestații, 4.615 candidați au promovat proba. Datele exclud județul Buzău: din 6.841 de candidați înscriși și validați, 6.684 au fost prezenți, adică 97,7%. Au promovat 69,05% dintre cei prezenți, iar 2.069 nu au atins pragul minim. Așadar, cifra relevantă nu este doar numărul celor care au reușit, ci și faptul că aproape unul din trei candidați prezenți a fost respins, în ciuda dificultății reduse a subiectelor.

Dar aceeași statistică poate fi citită și din direcția opusă. Din cei 6.684 de candidați prezenți, 2.069 nu au reușit să răspundă corect la cel puțin 12 dintre cele 20 de întrebări ale testului — prima probă a unui examen mediocru, irelevant care este gândit să valideze numirile politice, în detrimentul profesioniștilor. Aproape 31% dintre cei care aspiră la conducerea unei școli nu au trecut de pragul notei 6, chiar de la prima probă de concurs.

Media națională a fost 6,45, mediana 6,50, iar nota obținută de cei mai mulți candidați a fost tot 6,50. Centrul de greutate al rezultatelor se află, așadar, aproape de pragul minim, nu în zona unei performanțe manageriale demonstrate.

Mihai Dimian: competențele trebuie folosite în viața reală

Ministerul precizează că proba s-a desfășurat în 42 de centre și a constat într-un test standardizat cu 20 de itemi, rezolvați în maximum 60 de minute. Fiecare item valora 0,5 puncte și avea patru variante de răspuns, dintre care una corectă. Structura a fost explicită: 7 itemi de raționament verbal, 7 de raționament numeric și 6 de raționament logic. Pragul de promovare a fost nota 6, fără punct din oficiu — minimum 12 răspunsuri corecte din 20. Nota nu intră în media finală a concursului, însă proba este eliminatorie; rezultatul putea fi contestat în 24 de ore de la comunicare. Aceste detalii contează atunci când discutăm atât nivelul de dificultate, cât și limitele unei probe de raționament pentru selectarea viitorilor directori.

Ministerul mai arată că rata de promovare a fost de 70,9% în rândul candidaților proveniți din unități de învățământ urbane și de 65,7% pentru cei din mediul rural, iar categoria de vârstă cu cea mai mare rată de promovare a fost 40–44 de ani. În mesajul său public, Dimian i-a felicitat pe cei promovați și i-a încurajat pe ceilalți să se pregătească pentru sesiunile următoare, afirmând că școlile au nevoie de profesori dispuși să-și asume responsabilitatea conducerii. El a legat proba de discuția despre PISA și a amintit că România va participa pentru prima dată, în 2028, la Programul OCDE pentru evaluarea internațională a competențelor adulților (PIAAC), cunoscut și ca „PISA pentru adulți”. Ideea sa — că valoarea cunoștințelor se vede atunci când le folosim — merită luată în serios. Tocmai de aceea, rezultatele trebuie analizate, nu doar prezentate festiv, iar Ministrul Educației ar fi necesar să-și asume dezastrul și să ia măsuri concrete pentru depolitizarea și deparazitarea sistemului educațional.

Înainte de rezultatele probei, datele de înscriere centralizate de redacție arătau și un raport modest între numărul candidaților și cel al posturilor din cele două județe. Opțiunile multiple sunt distincte de numărul candidaților și nu trebuie confundate cu persoane diferite.

Candidați — Gorj: 151; Mehedinți: 135;
Opțiuni exprimate — Gorj: 202; Mehedinți: 191;
Posturi disponibile (datele redacției) — Gorj: 133; Mehedinți: 110*.
Notă: Un post, din județul Mehedinți, a făcut obiectul unui litigiu și există o sentință definitivă opozabilă ISJ și unității școlare, care nu a fost executată!

Gorj și Mehedinți: 103 candidați respinși din 277 evaluați

Centralizarea redacției pe baza listelor individuale publicate pentru cele două județe arată că 103 dintre cei 277 de candidați evaluați au fost respinși. Rata cumulată de nepromovare a fost de 37,18%.

Poziții în listele publicate — Gorj: 152; Mehedinți: 135;
Candidați evaluați — Gorj: 151; Mehedinți: 126;
Absenți — Gorj: 0; Mehedinți: 9;
Retras — Gorj: 1; Mehedinți: 0;
Promovați — Gorj: 101; Mehedinți: 73;
Nepromovați — Gorj: 50; Mehedinți: 53;
Rata promovării dintre cei evaluați — Gorj: 66,89%; Mehedinți: 57,94%;
Rata nepromovării dintre cei evaluați — Gorj: 33,11%; Mehedinți: 42,06%.

În Mehedinți, peste patru din zece candidați evaluați au fost respinși. În Gorj, unul din trei nu a trecut proba. Gorjul stă mai bine comparativ, dar rezultatul nu poate fi numit unul bun în sens absolut, mai ales pentru un concurs adresat directorilor de școli.
De altfel în Mehedinți există suspiciuni concrete privind fraudarea examenului de anumiți candidați – s-ar fi folosit răspunsuri duse la toalete, de unde au fost luate de candidați, aparatura de comunicare la distanță sau alte sisteme de fraudare, cu complicitatea celor din ISJ Mehedinți și din Ministerul Educației.

Distribuția notelor: câți au ajuns la un rezultat bun?

Distribuția notelor individuale arată că rezultatele nu se limitează la diferența dintre promovați și respinși. Numărul celor care au obținut note peste 8 este relativ redus, în timp ce o parte consistentă a candidaților s-a concentrat în jurul pragului de promovare sau sub acesta.

8,00–10,00 — Gorj: 31; % Gorj: 20,53%; Mehedinți: 16; % Mehedinți: 12,70%;
7,00–7,99 — Gorj: 28; % Gorj: 18,54%; Mehedinți: 26; % Mehedinți: 20,63%;
6,00–6,99 — Gorj: 42; % Gorj: 27,81%; Mehedinți: 31; % Mehedinți: 24,60%;
5,00–5,99 — Gorj: 31; % Gorj: 20,53%; Mehedinți: 25; % Mehedinți: 19,84%;
3,00–4,99 — Gorj: 17; % Gorj: 11,26%; Mehedinți: 27; % Mehedinți: 21,43%;
0–2,99 — Gorj: 2; % Gorj: 1,32%; Mehedinți: 1; % Mehedinți: 0,79%;
Total evaluați — Gorj: 151; % Gorj: 100%; Mehedinți: 126; % Mehedinți: 100%;

În cele două județe, numai 47 de candidați din 277 (16,97%) au obținut cel puțin nota 8. Alți 73, adică 26,35%, s-au situat între 6 și 6,99, în timp ce 56 au obținut note între 5 și 5,99, iar 47 au obținut sub 5.

Media și mediana confirmă apropierea de pragul minim

Media notelor — Gorj: 6,42; Mehedinți: 6,02;
Mediana — Gorj: 6,50; Mehedinți: 6,00;
Nota obținută cel mai frecvent — Gorj: 6,50; Mehedinți: 6,50;
Candidați cu nota minimum 8 — Gorj: 31 (20,53%); Mehedinți: 16 (12,70%);
Rata de promovare — Gorj: 66,89%; Mehedinți: 57,94%;
Rata de nepromovare — Gorj: 33,11%; Mehedinți: 42,06%;

În Gorj, media candidaților evaluați a fost de aproximativ 6,42, mediana 6,50, iar nota obținută cel mai frecvent 6,50. În Mehedinți, media a fost de aproximativ 6,02, mediana 6,00, iar nota obținută cel mai frecvent 6,50. Media cumulată a celor două județe a fost de aproximativ 6,24.

Diferența dintre județe este relevantă: rata de promovare în Gorj a fost cu aproape nouă puncte procentuale mai mare, iar procentul notelor de minimum 8 a fost aproape dublu față de Mehedinți. Totuși, nici rezultatul Gorjului nu schimbă imaginea generală: o treime dintre candidații evaluați au fost respinși, iar media a rămas aproape de prag.

Primul experiment al redacției: subiectele rezolvate în aproximativ 40 de minute

Redacția eParadigme nu s-a limitat la comentarea comunicatului ministerial. Am realizat o simulare proprie, rezolvând subiectele publicate pentru proba de competențe. Rezultatul experimentului nostru a fost nota 7,50, obținută în aproximativ 40 de minute, fără pregătire specială pentru concurs și fără folosirea timpului rămas pentru o reverificare metodică și aprofundată. În concluzie considerăm că era timp suficient pentru rezolvarea subiectelor, că acestea au avut un nivel mediu de dificultate, iar obținerea unei note de promovare ar fi reprezentat o normalitate.

Este important să precizăm limitele acestui experiment: un singur rezultat nu este un eșantion reprezentativ și nu poate demonstra că toți candidații ar fi trebuit să obțină aceeași notă. El reprezintă însă o verificare practică realizată de redacție și un reper pentru discuția despre dificultatea probei și gestionarea timpului.

Cele 60 de minute au însemnat, în medie, trei minute pentru fiecare item, incluzând citirea, rezolvarea, verificarea și marcarea răspunsului. Timpul putea limita obținerea unei note foarte mari, în special la itemii mai complecși, care necesitau calcule matematice sau o logică superioară. Dar pentru promovare nu era nevoie de 20 de răspunsuri corecte: erau suficiente 12, iar candidatul putea greși opt întrebări și totuși trece pragul. De aceea, critica privind timpul sau dificultatea itemilor nu este legitimă. De altfel, contestațiile ridică suspiciuni suplimentare cu privire la seriozitatea examenului, existând bănuiala că și acestea ar putea fi folosite ca o altă metodă de fraudare!

Al doilea experiment: școli și inspectorate incapabile să documenteze managementul?

Al doilea experiment al redacției a mers dincolo de testul de competențe. Acest experiment este încă în desfășurare. Pentru perioada 2021–2025, am solicitat documente și informații manageriale, prevăzute de lege ca fiind obligatorii și deținute în format electronic, de la aproximativ 50 de unități de învățământ din Gorj și aproximativ 50 din Mehedinți. Am adresat solicitări și inspectoratelor școlare — instituții care evaluează activitatea directorilor și care, la rândul lor, sunt evaluate de Ministerul Educației.

Unități de învățământ din Gorj — Ce am solicitat sau verificat: Documente și informații publice pentru 2021–2025; Constatarea redacției: Aproximativ 48 de școli/unități nu sunt capabile să diferențieze aspecte elementare care țin de aplicarea legislației speciale și generale și nu pot diferenția aspecte elementare prevăzute de lege și de altfel nu cunosc ce documente ar fi necesar să fie publice și transparente.
Unități de învățământ din Mehedinți — Ce am solicitat sau verificat: Documente și informații publice pentru 2021–2025; Constatarea redacției: Aproximativ 50 de școli/unități nu sunt capabile să diferențieze aspecte elementare care țin de aplicarea legislației speciale și generale și nu pot diferenția aspecte elementare prevăzute de lege și de altfel nu cunosc ce documente ar fi necesar să fie publice și transparente. De altfel două unități școlare au solicitat taxe pentru documente obligatorii electronice și altele au impus obligații neprevăzute de lege – inclusiv obligativitatea redacției de a se prezenta la sediul instituțiilor, pentru a ne pune la dispoziție documente care sunt obligatorii să fie comunicate presei și să existe în format electronic, mai ales că, majoritatea stau la baza evaluării activității manageriale.
Inspectorate școlare — Ce am solicitat sau verificat: Răspunsuri, informații și documente solicitate în condițiile legii; Constatarea redacției: Potrivit experienței redacției, niciun inspectorat nu a furnizat un răspuns complet și conform solicitării legale. Majoritatea inspectoratelor au răspuns aceleași aberații, copiate, unul de la altul (aceeași structură, același format, aceleași nerespectări ale legii), care nu au nicio bază legală.

Concluzia cea mai gravă a acestui demers nu este că un document electronic este confundat cu un document letric sau scanat, majoritatea neputând face diferența între letric, electronic și letric-scanat sau între modalități minime de comunicare și obligații legale, impuse de legislația specială. Este faptul că, în experimentul redacției, niciun inspectorat școlar nu a fost capabil să pună la dispoziție, integral, răspunsurile, informațiile și documentele solicitate conform legii — deși inspectoratele au rol de îndrumare și control, evaluează directorii și sunt, la rândul lor, supuse evaluării ministerului, deci le au, cel puțin teoretic în format electronic. Deci, efectiv inspectoratele școlare au demonstrat incompetență profesională și managerială, în ceea ce privește evaluarea resurselor umane, incapacitatea de a transmite date statistice, aflate în propria gestionare și incapacitatea de a demonstra un management minim al resurselor umane, educaționale și financiare din sistemul educațional, pe care îl coordonează.

În solicitările către școli au apărut dificultăți precum răspunsuri parțiale (doar două unități școlare au reușit să transmită răspunsuri parțiale, incomplete și neactualizate), documente obligatorii netransmise, justificări privind timpul necesar identificării și scanării, lipsa personalului ori a capacității materiale și situații fără un răspuns efectiv sau fără să aibă o bază legală. Nu pretindem că toate școlile și inspectoratele au avut aceeași conduită, însă rezultatele actuale sunt dezastruoase și denotă lipsă de profesionalism. Dar experiența justifică întrebări serioase despre felul în care sunt întocmite, arhivate, utilizate și evaluate documentele publice de către Ministerul Educației, inspectoratele școlare și unitățile școlare – dacă nu au documentele obligatorii și nu le pot comunica electronic, iar legislația prevede că acestea sunt obligatorii electronic, oare ce evaluează și cum se evaluează în sistemul educațional?!

Un inspector sau un director trebuie să știe ce este un document în format electronic și ce este un document în format letric. Trebuie să distingă între documentele de diagnoză, care analizează situația existentă și problemele instituției, și documentele de prognoză, care stabilesc direcții, obiective și măsuri pentru viitor. De asemenea, trebuie să cunoască obligațiile de transparență, să distingă datele personale de informațiile publice și să respecte dreptul oricărei persoane de a fi informată și de a obține informații publice. Nu sunt diferențe sofisticate, rezervate experților. Sunt noțiuni elementare pentru o funcție de conducere din Minister, inspectorate sau unități școlare.

Dacă instituția nu poate identifica și comunica documentele pe care ar trebui să-și bazeze activitatea, avem o problemă care depășește birocrația. Fie documentele nu există, fie sunt întocmite formal, fie sunt păstrate dezorganizat, fie personalul nu stăpânește cerințele minime privind evidența și gestionarea lor. Fiecare situație trebuie verificată separat de către Ministerul Educației, dar niciuna nu poate fi considerată normală într-un sistem care pretinde că evaluează managerial inspectoratele și școlile și că asigură calitate educațională societății.

Mai grav, dacă inspectoratele nu pot răspunde în mod complet și legal solicitărilor privind documentele și informațiile pe care ar trebui să le gestioneze, apare o întrebare legitimă: ce anume evaluează inspectoratele atunci când evaluează directorii și pe ce documente se bazează propriile evaluări? Iar dacă ministerul evaluează inspectoratele, trebuie să explice ce verifică în practică și cum controlează calitatea acestor evaluări, mai ales că angajarea inspectorilor este una exclusiv politică, fără competențe reale demonstrate.

Acesta este un semnal de alarmă privind competențele manageriale și profesionale din sistem. Nu înseamnă că putem declara, fără verificarea fiecărui caz, că toți directorii sau toți inspectorii sunt incompetenți. Totuși, coroborate cu rezultatele examenelor naționale și ale concursurilor mediocre organizate de Ministerul Educației, aceste experimente ne oferă o imagine clară a unui sistem educațional ineficient, care nu poate asigura minimul de educație unei societăți democratice, dar mai ales acestea ne arată motivele problemelor societății românești.
Este clar că, răspunsurile și documentele obținute în acest experiment nu oferă motive de încredere într-un mecanism de evaluare care ar trebui să fie verificabil, coerent și transparent, realizat de persoane competente și în mod profesionist.
În cadrul acestui experiment am avut și situații amuzante: de exemplu, Un inspector ne-a sunat și a încercat să susțină că este de la SRI și că nu ar trebui să ne intereseze documentele pe care legea le prevede ca fiind publice. De altfel, demersul său a reprezentat, în opinia redacției, o încercare evidentă de intimidare a activității noastre. Un altul ne-a sunat să ne precizeze că este imposibil să răspundă solicitărilor noastre, chiar dacă, din afirmațiile domniei sale era una dintre persoanele care deținea și gestiona, în format electronic, documentele publice solicitate.
Deci, ne întrebăm, cum pot asemenea instituții, care susțin că sunt incompetente și ineficiente, să gestioneze resursele umane, materiale și financiare ale sistemului de învățământ?! Cum pot plăti salariile și gestiona resursele umane dacă nu cunosc când și cum au fost angajate persoanele sau dacă nu cunosc efectivele de elevi etc.?!

Ce a verificat, de fapt, proba?

Testul nu a reprezentat o evaluare aprofundată a cunoașterii legislației educației, a managementului financiar, a conducerii resurselor umane, a soluționării conflictelor sau a elaborării unei strategii instituționale. A verificat în primul rând raționamentul verbal, numeric și logic.

Potrivit analizei subiectelor pusă la dispoziția redacției, itemii au inclus identificarea unui pleonasm, alegerea unui cuvânt folosit corect, înțelegerea unei proceduri interne, calcularea unui procent dintr-un buget, identificarea regulii unei succesiuni, diferențe procentuale, media absențelor, un calcul de productivitate, implicații logice și un silogism. Acestea sunt competențe de bază utile în activitatea managerială, chiar dacă nu pot substitui o evaluare profesională completă.

Așadar, testul a urmărit să evalueze capacitatea de înțelegere a unor aspecte manageriale de bază, în timp ce evaluarea din 20 octombrie va urmări să evalueze cunoștințele legislative și manageriale.

Dezastrul politizării nu se dovedește printr-o singură notă

Politizarea devine relevantă atunci când loialitatea cântărește mai mult decât competența, când funcțiile de conducere sunt tratate ca poziții de influență sau când lipsa concurenței permite perpetuarea unor practici slabe. Concursul ar trebui să reducă aceste riscuri prin criterii clare, evaluări valide și transparență. Dacă sistemul vrea să combată politizarea, trebuie să demonstreze că selectează manageri pe baza competențelor și că le evaluează activitatea prin rezultate verificabile și transparente.

Și aici apare o problemă suplimentară. Datele furnizate de redacție despre înscrieri și posturi indicau, pentru Gorj, 151 de candidați la 133 de posturi disponibile, iar pentru Mehedinți, 135 de candidați la 110 posturi. În total, 286 de candidați pentru 243 de posturi. Numărul opțiunilor exprimate a fost mai mare — 202 în Gorj și 191 în Mehedinți — dar opțiunile multiple nu înseamnă candidați diferiți și nici concurență egală pentru fiecare post. Raportul redus dintre candidați și posturi ridică întrebări despre atractivitatea și selecția funcțiilor de conducere.
De altfel Ministerul Educației nu a elaborat niciodată criterii clare de numire ulterioară a directorilor în posturile rămase vacante, nu a lămurit niciodată cum se asigură că, la conducerea școlilor ajung cei mai buni candidați. Cunoaștem cu toții tactica celor numiți politici de a bloca candidații care promovează concursurile, inclusiv încercările de fraudare a concursurilor, uneori eșuate, însă de multe ori reușite. Concret candidații numiți politic sunt ajutați și favorizați, își numesc singuri persoane care fac parte din comisie, au acces la informații și blochează accesul la informații publice, pun presiune asupra celor care promovează și au optat pentru postul vacant, mai ales dacă candidatul favorizat pică concursul, iar ulterior face tot posibilul să revină, politic în funcție.

De exemplu, astăzi, anumiți candidați, dintr-un județ nu au scris o perioadă de timp, le-a venit rău, în timpul examenului și au avut nevoie să meargă la toaletă, iar după aceea au început să scrie și au promovat concursul, chiar dacă competențele demonstrate până în acest moment ar fi dus la un rezultat nefavorabil. De altfel, se pare, că au mai fost folosite și alte metode de fraudare, în acestea, uneori fiind implicate și persoane din cadrul inspectoratelor școlare și chiar din Ministerul Educației.

Școala nu poate cere elevilor ceea ce nu verifică la adulți

Un profesor poate fi valoros la clasă fără să fie neapărat potrivit pentru conducerea unei școli. Funcția de director presupune discernământ, capacitate de organizare, comunicare, asumarea răspunderii și decizii care afectează elevii, profesorii și comunități întregi. Nu trebuie să devină o recompensă, un refugiu administrativ sau o consecință a lipsei de candidați.

Simularea redacției și solicitările de documente sunt două experimente diferite. Primul oferă un reper individual, nu un eșantion reprezentativ. Al doilea investighează transparența documentelor publice și manageriale, iar concluziile statistice finale depind de centralizarea răspunsurilor pentru fiecare școală și inspectorat școlar. Împreună cu rezultatele oficiale, ele ridică întrebări care merită răspunsuri publice de la Minister și de la inspectorate!

Da, timpul probei poate fi criticat. Da, un test de raționament nu ține locul unei evaluări manageriale complete. Dar nici aceste limite nu justifică ignorarea rezultatelor: aproape 31% dintre candidații prezenți la nivel național nu au atins pragul de promovare, iar în centralizarea Gorj–Mehedinți proporția a depășit 37%.

Dezastrul nu începe în ziua concursului. Prima probă doar îl face vizibil. România are nevoie de un sistem care selectează resursele umane, dar mai ales directorii, pe baza competenței profesionale și verifică dacă aceștia conduc efectiv școlile prin planificare, transparență și responsabilitate publică. Rezultatele mediocre și dificultatea de a obține documente manageriale nu trebuie ascunse în spatele unui comunicat festiv. Ele trebuie să devină punctul de plecare pentru o evaluare serioasă a felului în care sunt conduse școlile și Ministrul Educației este necesar să-și asume rezultatele dezastrului propriului management și ale proastei organizări a concursului.
Nu este posibil ca un director numit politic, în detrimentul unor profesioniști, care a blocat accesul la informații publice necesare pregătirii acestui concurs, să nu poată obține punctajul minim la un test de evaluare mediocru, dar mai ales nu este posibil ca un asemenea director să mai conducă o unitate școlară!
Testul de astăzi, înainte de toate a pus, în mod virtual, rezolvarea unor situații concrete din unitățile școlare – oare un director sau cadru didactic care nu a fost capabil să răspundă la itemul cu nr. 3, cum poate să înțeleagă documente manageriale, cum poate să înțeleagă necesitățile fundamentale ale resurselor umane?

Ceea ce considerăm noi că este mult mai grav este faptul că, majoritatea nu au capacitatea intelectuală de a discerne între o evaluare mediocră, cu o dificultate minimă, care era foarte ușor de promovat și responsabilitatea managerială și profesională. Ministerul Educației a favorizat, în mod evident, pe cei numiți politic, însă, în același timp a demonstrat că direcția managementului ministerului este una falimentară și dezastruoasă pentru educație și pentru drepturile elevilor de a beneficia de cadre didactice cu competențe profesionale minime, demonstrate prin promovarea unor concursuri – de titularizare, de management educațional!

Publicația on-line eParadigme.ro este independentă, apolitică și echidistantă, oferind dreptul la replică în condițiile respectării legislației. Oferim posibilitatea de a publica gratuit articole jurnalistice și cărți online prin editura proprie. Dacă vrei să contribui cu un articol sau o lucrare, nu ezita să te alături comunității noastre, să ne contactezi și să îți împărtășești ideile!