Articol scris de: Victoria Ferreira
În turul doi al alegerilor prezidențiale, românii au ales doi candidați care sunt, pentru prima dată, în cursa pentru a deveni Președintele României. Conform statisticilor publicate de Biroul Electoral Central, George Simion a obținut, în primul tur, un scor de 40,96% din numărul alegătorilor, iar Nicușor Dan a obținut 20,99%.
Ținând cont că România are un număr de 17.988.031 de persoane cu drept de vot, conform datelor publicate de Autoritatea Electorală Permanentă, doar 9.571.000 de alegători s-au prezentat la urne. Prin urmare, în România, aproximativ una din două persoane cu drept de vot a spus „prezent” pe 4 mai la secțiile de votare.
Așadar, vorbim despre aproape jumătate dintre românii de peste 18 ani care au ales implicarea civică în alegerea președintelui țării. Motivul este lesne de înțeles: pe de o parte, dezamăgirile din ultimii 35 de ani legate de situația economico-socială și civică din România, iar pe de altă parte, dezinteresul tot mai crescut al tinerilor față de scena politică națională. În plus, imaginea candidaților este, adesea, distorsionată de mass-media, care promovează uneori candidații într-un mod partizan sau defăimător, în funcție de orientarea politică a instituției de presă – contrar analizei obiective, imparțiale și documentate, așa cum ar trebui să funcționeze presa ca a patra putere în stat.
Prezentăm în cele ce urmează o analiză a celor doi candidați – George Simion și Nicușor Dan – începând cu activitatea lor politică de până acum, continuând cu valorile și parcursul acestora, subliniind asemănările și diferențele, și încheind cu aspectele controversate ale fiecăruia. Obiectivul este clar: să oferim alegătorilor o imagine completă, onestă și echilibrată, pentru a putea decide în cunoștință de cauză cine îi va reprezenta mai bine la conducerea statului. Vom prezenta candidații în ordine alfabetică.
Cine sunt cei doi finaliști la alegerile prezidențiale 2025?
Conform cv-urilor candidaților, publicate pe pagina Camerei Deputaților, aflăm că ambii pretendenți la Președinția României pornesc drumul lor spre politică din mediul ONG.
Nicușor Dan: de la activism civic la Primăria Capitalei
Nicușor Dan înființează, în 1998, Asociația „Tinerii pentru Acțiune Civică”, care dorea să adune tineri implicați în schimbarea României. Deși asociația nu și-a îndeplinit scopul, a reușit să organizeze două forumuri dedicate tinerilor care au studiat în străinătate, în 2000 și 2002. În 2008, Dan creează „Asociația Salvați Bucureștiul”, pe care o transformă în anii următori în „Uniunea Salvați România” (USR-ul de astăzi). Asociația avea ca scop conservarea arhitecturii capitalei și protejarea spațiilor verzi.
Dan a demarat zeci de procese în justiție, contestând autorizații și planuri de urbanism considerate ilegale, și a organizat proteste publice. Până în iunie 2013, ONG-ul său câștigase 30 de procese împotriva proiectelor imobiliare ilegale.
George Simion: activism unionist și promovarea valorilor tradiționale
Despre George Simion aflăm că, în 2017, înfiinţează la Bucureşti, alături de alte 100 de organizaţii din România, Republica Moldova şi diaspora, „Alianţa pentru Centenar”. Acesta coordonează strângeri de fonduri pentru construirea de case şi ajutor umanitar, în special pentru familia Carpenco din Republica Moldova, apoi pentru sinistraţii români şi copiii din categorii dezavantajate.
Între 2015 și 2018, se implică activ în organizarea a sute de acţiuni unioniste, cum ar fi: „Trimite o carte peste Prut”, campania de informare „Caravana Unirii”, cursurile şi atelierele de lucru „Școala de Cultură şi Afirmare Românească”, campania „Fără paşaport în Basarabia”, Programul „Liderii pentru Unire”, campania de strângere de semnături „Aducem Basarabia Acasă”, Forumul jurnaliştilor din România şi Republica Moldova, „Pactul pentru Basarabia”, acţiuni caritabile pentru elevii şi cadrele didactice din liceele româneşti din regiunea transnistreană, Primul Congres al Reîntregirii Neamului de la Iaşi, Marea Adunare Centenară din Chişinău, Marşul Centenar (desfăşurat pe traseul Alba Iulia–Chişinău), campania „1 milion pentru Unire” sau programul „Cunoaşte-ţi Țara”.
Odată implicaţi în politică, ambii candidaţi au servit exclusiv propriul partid politic și au evitat migrarea către alte formaţiuni politice. De multe ori, la mitingurile din ţară se aflau amândoi, iar din declaraţiile de presă ale lui George Simion aflăm că acesta l-a sprijinit pe Nicușor Dan în campaniile lui pentru candidatura la Primăria București.
Parcursul educațional și profesional al celor doi candidați
Ambii candidați au înregistrat rezultate remarcabile în sistemul de învățământ. Nicușor Dan este olimpic la matematică în anii 1988 și 1989 și a absolvit liceul cu note de peste 9 la examenul de Bacalaureat. A urmat apoi un master și un doctorat în matematică în Franța.
Nicușor Dan a lucrat la Institutul de Matematică al Academiei Române și a fondat „Școala Normală Superioară” din București, instituție care oferă un program de master pentru tinerii care studiază matematica.
George Simion are, de asemenea, note de peste 9 la Bacalaureat. Disertația sa de master a avut ca temă crimele comunismului, iar pasiunea pentru istorie l-a determinat să scrie două cărți: Cum i-am cunoscut – o lucrare despre experiențele sale cu diferiți oameni politici între anii 2000–2019 – și Blocați în labirint, o radiografie istorică a Republicii Moldova.
George Simion a lucrat între 2012 și 2020 ca director de marketing la o companie de arhitectură și design. Din 2020 și până în prezent, Dan este primarul Municipiului București, iar în aceeași perioadă, Simion este deputat în Parlamentul României, unde deține următoarele funcții:
- Vicepreședinte al Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare;
- Membru al Comisiei comune pentru integrare europeană între Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova;
- Membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE;
- Membru al Grupului PRO-America;
- Președinte al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Polonă.
Amândoi locuiesc cu chirie în București și au candidat ca independenți pentru funcții publice: Dan la Primăria Capitalei și, în prezent, la Președinția României; Simion la alegerile pentru Parlamentul European, sub sloganul „România Mare în Europa”.
Diferențele candidaților de viziune politică și ideologică
În ceea ce privește diferențele dintre cei doi, aflăm din presă că Nicușor Dan este pro-european, susținând cauza Ucrainei în conflictul cu Rusia. El pledează pentru sprijin social, financiar și militar, mergând până la posibilitatea trimiterii de soldați români pe frontul ucrainean. De asemenea, este un susținător al taxelor statale, iar în ceea ce privește Primăria București, menționează că este de acord cu majorarea taxelor „dacă banii intră la Primăria București, și nu la primăriile de sector din București”.
Dan a promovat vânzarea de obligațiuni ale primăriei către oameni de afaceri, iar conform site-ului Cbonds, aceștia au de recuperat 496 de milioane de dolari. În prezent, municipalitatea are datorii totale de aproximativ 3,5 miliarde de lei, a pierdut peste 280 de milioane de euro fonduri europene și înregistrează cheltuieli de personal în valoare de 400 de milioane de lei doar la Primăria Municipiului București.
În interviuri acordate presei, Nicușor Dan susține că a stabilizat financiar Primăria Capitalei și că a realizat investiții în infrastructura orașului, precum înlocuirea a 200 km de conducte de termoficare și achiziționarea a 100 de tramvaie.
Dacă ar deveni președintele României, Dan afirmă că ar aduce în Guvern și în Parlament figuri din vechiul sistem, precum fostul președinte Klaus Iohannis și actualul președinte interimar, Ilie Bolojan. El își exprimă disponibilitatea de a forma o coaliție cu partidele progrediste si pro-europene din România. Totodată, încurajează investitorii străini care achiziționează companii românești.
Nicușor Dan are o relație de concubinaj, nefiind căsătorit, și s-a declarat de acord cu introducerea unei forme de educație sexuală care include și tematici LGBT. Ia în considerare posibilitatea legalizării căsătoriilor între persoane de același sex.
Pe de altă parte, George Simion este un naționalist convins, care promovează valorile și tradițiile românești. Are legături strânse cu țări ce urmează politici suveraniste în Europa și în lume. Susține unirea Republicii Moldova cu România și cere respectarea drepturilor minorităților românești din Ucraina – cauze pentru care a primit interdicție de intrare în ambele țări.
Dacă ar fi ales președinte, Simion declară că ar face echipă cu Călin Georgescu și cu alți oameni din afara sistemului politic actual. Este împotriva scutirii de taxe pentru investitorii străini, așa cum se întâmplă astăzi, și militează pentru dezvoltarea antreprenoriatului românesc. Subliniind că fermierii români au nevoie de mai mult sprijin, el afirmă că România ar trebui să promoveze mai întâi produsele autohtone înaintea celor de import, că resursele naturale și energetice trebuie să revină sub control românesc și că fabricile vândute unor terți ar trebui readuse în proprietatea statului, devenind întreprinderi care să alimenteze bugetul public din profituri proprii. În această logică, taxele pentru români ar urma să scadă semnificativ. Simion este, de asemenea, împotriva impozitului pe proprietate.
George Simion promovează căsătoria tradițională între bărbat și femeie, dar susține dreptul la viață privată pentru toți cetățenii români, inclusiv pentru cei din comunitatea LGBT.
Pe plan politic, George Simion a inițiat și susținut o serie de propuneri legislative, precum:
- sprijinirea gospodăriilor rurale și revitalizarea economiei locale;
- îmbunătățirea asistenței medicale de urgență și protejarea cetățenilor vulnerabili;
- corectarea inechităților din sistemul de pensii și combaterea sărăciei;
- reducerea birocrației și eficientizarea cheltuielilor publice.
În ansamblu, Simion își afirmă angajamentul față de rezolvarea problemelor socio-economice ale României.
Controverse și acuzații publice aduse candidaților
Vom începe din nou cu Nicușor Dan. Presa națională menționează că acesta a refuzat aprobarea unor construcții de spitale în București, deși proiectele respective câștigaseră în instanță. De asemenea, a refuzat să aprobe alimentarea cu electricitate în unele blocuri din Sectorul 4, motiv pentru care unii bucureșteni au trăit în întuneric mai bine de doi ani, iar două persoane, care nu și-au putut încărca aparatele de oxigen, au decedat în urmă cu câteva săptămâni. Nicușor Dan a redus la jumătate ajutorul financiar pentru bucureștenii cu dizabilități și este cunoscut pentru refuzul de a sprijini proiectele culturale din Capitală. Presa mai semnalează și lipsa alimentării cu apă caldă în București în decursul celor două mandate ale sale la Primărie.
În prezent, Nicușor Dan este vizat de mai multe dosare penale, unele instrumentate de DNA, altele de parchete mai mici din București.
În timpul campaniei electorale pentru Președinția României, Dan este suspectat de mai multe infracțiuni, printre care: promovare electorală în plin proces electoral, atât în țară, cât și în străinătate. De exemplu, în Statele Unite, afișe care prezentau secțiile de votare includeau și fotografia lui Nicușor Dan, însoțită de mesajul: „Votăm Nicușor Dan Președinte în secțiile de votare din SUA”.
În România, este suspectat de fraudă electorală, atât prin mesajele telefonice schimbate cu membri ai PNL, cât și prin presupusa influențare a primarilor sau a peste 72 de companii pentru a-i obliga pe cetățeni să voteze cu el — sub amenințarea pierderii locului de muncă, a privilegiilor sau altor beneficii. Nicușor Dan a afirmat în mai multe interviuri televizate: „De asta am anulat alegerile”, sugerând o posibilă implicare în anularea alegerilor din 2024.
Totodată, refuză să facă publice numele finanțatorilor campaniilor sale, deși s-a aflat că printre cei 2000 de donatori se numără persoane cu legături în Rusia, precum Matei Păun, dar și oameni de afaceri cu interese în domeniul imobiliar, cum sunt Nicolae Rațiu și George Iacobescu.
Un alt caz notabil este cel legat de platforma Dex.ro, care, în timpul campaniei, îndemna vizitatorii să voteze cu Nicușor Dan sub forma unui chestionar online. Cei care nu alegeau această opțiune primeau un mesaj de tip pop-up: „Nu vrei să votezi cu Nicușor Dan? Mai gândește-te.” După decizia BEC Sector 5, mesajul a fost modificat, pe 13 mai, în „Rămâne cum am stabilit. Bine?”
Tot la controverse este nevoie sa mentionam ca jurnalistii care au filmat la Fagaras, orasul natal al lui Dan, au aflat ca primarul Bucurestiului si-a dus tatal la azil si ca oamenii in etate spun despre Nicusor ca este incapabil pentru a reprezenta Romania. Mai mult, din surse le media, se stipuleaza ca un numar de 8 tiruri sunt pregatite cu buletine de vot stampila te in favoarea lui Nicusor Dan si urmeaza a fi inlocuite cu voturile reale ale romanilor.
De asemenea, s-a vehiculat informația că Nicușor Dan ar fi fost informator al Securității, în special în perioada 1988–1989. El a recunoscut acest lucru, susținând că „a oferit informații doar o dată”. Dan nu este de acord cu separarea puterilor in stat si doreste, in cazul in care ar fi presedinte, sa aiba influenta puterii judiciare (o spune in primele dezbateri telivizate din Campanie).
Ambii candidați și-au prezentat public diplomele de studii, dar în cazul lui Nicușor Dan persistă întrebări privind susținerea examenului de Bacalaureat la Liceul Tehnologic „Electroputere” din Craiova, aflat la sute de kilometri de Făgăraș, orașul în care a locuit și a învățat împreună cu familia.
Nicușor Dan a avut dificultăți de exprimare în unele dezbateri. De exemplu, a afirmat că legea din România permite avortul „până în luna a 14-a a fătului” — afirmație medical și legal incorectă. De asemenea, când a fost întrebat despre lipsa apei calde în București, a oferit un răspuns ambiguu: „Apa care ajunge, nu ajunge, e simplu, este o chestiune de fizică… când afară este cald, se pierde, dar cea care nu se pierde, ajunge și este suficientă; când e frig afară, tot se pierde, dar cea care ajunge, nu ajunge la toată lumea.”
Sociologul Dan Dungaciu, printre alții, a afirmat: „Problema la Nicușor Dan este că nu vom ști niciodată cine conduce România.”
În ceea ce-l privește pe George Simion și în cazul său au existat diverse controverse. Una dintre ele este acuzația că ar fi fost agent al Securității. Această acuzație a fost infirmată pe baza faptului că Simion s-a născut în 1986, iar Securitatea a fost desființată în 1990 — deci, la acea vreme, era doar un copil.
O altă controversă a fost generată de promisiunea sa din campania electorală de a construi locuințe de 35.000 de euro pentru fiecare cetățean în nevoie. Întrebat despre fezabilitatea acestei idei, Simion a explicat că ar fi posibilă dacă Statul Român ar oferi gratuit terenul necesar.
Criticat uneori pentru temperamentul său vulcanic, Simion a fost acuzat că a folosit un limbaj jignitor la adresa Dianei Șoșoacă. Ulterior, și-a cerut scuze public în mai multe interviuri și dezbateri televizate.
George Simion este singurul politician vizibil care l-a sprijinit deschis pe Călin Georgescu și a condamnat anularea dreptului constituțional al românilor de a vota în anul 2024.
România în prag de decizie: crize, taxe și speranțe
În prezent, România este un stat cu un regim hibrid din punct de vedere politic, în urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Țara se confruntă cu datorii de miliarde de euro la bugetul de stat, iar planurile guvernamentale vizează majorarea TVA-ului de la 19% la 21%, sau chiar 25%, precum și creșterea impozitului pe venit. În plus, sunt propuse măsuri de impozitare progresivă, taxe pe bunurile de valoare mare și alte biruri fiscale care vor afecta în mod direct populația.
Indiferent cine va fi ales Președinte al României, situația din țară va rămâne complexă și dificilă, mai ales pentru cetățeanul de rând. Totuși, cu un președinte competent și cu un angajament real pentru interesul național, există șanse reale ca România să revină la normalitate în următorii cinci ani.
Publicația on-line eParadigme.ro este independentă, apolitică și echidistantă, oferind dreptul la replică în condițiile respectării legislației. Oferim posibilitatea de a publica gratuit articole jurnalistice și cărți online prin editura proprie. Dacă vrei să contribui cu un articol sau o lucrare, nu ezita să te alături comunității noastre, să ne contactezi și să îți împărtășești ideile!