România se află la o nouă răscruce, iar anul acesta, în lumina alegerilor, corupția din instituțiile publice trebuie să fie un subiect central. În contextul în care corupția a pătruns până în cele mai înalte structuri ale administrației publice, inclusiv în instituțiile juridice, educație, sănătate, este momentul să ne întrebăm: mai putem avea încredere în politicienii corupți și instituțiile publice ineficiente care ar trebui să ne apere drepturile fundamentale?
Din nou, datorită alegerilor parlamentare, partidele politice, mai noi sau mai vechi, încearcă să câștige încrederea electoratului, dar încrederea publicului în stat și în organizațiile guvernamentale, este deja într-un declin vizibil. Dezvăluirile legate de acte de corupție în administrația publică subminează în mod direct credibilitatea celor care vor să conducă țara în următorii patru ani. În timp ce politicienii, indiferent de partid, promit schimbare și transparență, cetățenii se întreabă dacă aceste promisiuni vor avea vreodată o reflectare reală în fapte ?
Corupția, o problemă care influențează alegerile
Corupția nu este doar o problemă juridică. Ea influențează profund percepția cetățenilor asupra viitorului lor. Într-o perioadă electorală, acest subiect devine și mai delicat, deoarece cetățenii își aleg reprezentanții care ar trebui să reformeze instituțiile statului. Însă, cum poți avea încredere că aceste reforme vor fi aplicate atunci când mulți dintre cei care aspiră la funcții publice au fost parte a unui sistem corupt? Cum poți avea încredere în politicieni care spun că vor promova meritocrația și vor reforma instituțiile statului, atâta timp cât acești politicieni sunt ei înșiși beneficiari ai unor privilegii, în detrimentul meritocrației.
Un sondaj de opinie realizat, în luna noiembrie 2023, de INSCOP la comanda News.ro a constatat că Biserica și Armata, în care cetățenii au cea mai mare încredere, iar Guvernul și Parlamentul sunt instituțiile cu cel mai scăzut grad de încredere, ba mai mult, comparând cu încrederea avută în aceste instituții în anul 2013, aceasta a scăzut, având o cotă ”considerabil mai scăzută decât în urmă cu 10 ani”. În acest context domnul Remus Ştefureac, directorul INSCOP afirma: ”Se observă o încredere mai scăzută în Guvern şi Parlament în 2023 comparativ cu 2013, situația fiind perfect explicabilă în condițiile în care evaluarea actuală este făcută după o perioadă de crize succesive (pandemie, criză economică, dificultăţi sociale, schimbări de guverne) care au erodat încrederea românilor” (sursa informații)
Sondajele de opinie arată clar că românii sunt tot mai sceptici în privința clasei politice, mai ales când vine vorba de integritate. Pentru mulți, corupția nu mai este o surpriză, ci o parte tristă și persistentă a realității noastre politice. Pentru mulți corupția a devenit o normalitate și nu percep o alternativă. În acest context, alegerile parlamentare din 2024 reprezintă o oportunitate unică de a alege lideri care pot aduce o schimbare reală, dar și un risc: acela ca promisiunile goale să câștige din nou teren și noi impostori să ajungă să ne reprezinte.
Partidele politice și problemele de corupție ale partidelor
Este necesară o analiză a principalilor actanți ai scenei politice, care se vor confrunta în această campanie electorală, precum și o istorie a celor care au deținut puterea după revoluția din 1989. Alegătorii trebuie să-și amintească de istoria recentă a clasei politice și să tragă concluziile corecte, bine-fundamentate. Ce partide au avut ocazia să schimbe România? Și mai important, cât de mult au contribuit acestea la perpetuarea corupției?
PSD – Un lung șir de cazuri și condamnări de corupție care au afectat încrederea cetățenilor în instituții
Partidul Social Democrat (PSD), este moștenitorul FSN (Frontul Salvării Naționale) și este, în realitate continuatorul Partidului Comunist Român. A fost și este unul dintre cele mai influente și controversate partide din România post-decembristă. Începând cu anii 1990, PSD a avut o prezență constantă la guvernare, dominând scena politică și deținând puterea pentru aproape 20 de ani din ultimii 30 de ani. Însă prezența sa îndelungată la putere a fost marcată de multiple cazuri de corupție care au afectat încrederea cetățenilor în instituții.
Unul dintre cele mai mediatizate cazuri a fost cel al lui Liviu Dragnea, fost președinte al partidului și condamnat la închisoare pentru abuz în serviciu și fraudă electorală în dosarul „Referendumul”. Dragnea este doar unul dintre numeroșii lideri PSD care au avut probleme cu legea. De asemenea, fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat pentru corupție în dosarul „Trofeul Calității”, devenind simbolul luptei împotriva corupției la nivel înalt în România. Năstase, un lider influent al PSD, a fost trimis la închisoare pentru fapte de corupție comise în perioada în care a fost premier (2000-2004).
Pe plan local, probleme cu corupția, au avut: Adrian Duicu (PSD Mehedinți): a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel București, pe 20 decembrie 2017, la un an și șase luni de închisoare cu suspendare. Aghiotanții săi continuă să conducă destinele județului Mehedinți, însă se pare că au reușit să subjuge instituțiile juridice care ar putea să-i tragă la răspundere și că au învățat să se ferească de rigorile legii. Probleme au avut și Ion Călinoiu (PSD Gorj), care fost președinte al CJ Gorj și a fost condamnat definitiv, de Tribunalul Gorj, pe 20 decembrie 2016, la patru luni de închisoare cu suspendare pentru fals în declarații, după ce a omis să declare venituri în declarațiile de avere și interese. În aprilie 2022, a fost reținut pentru mărturie mincinoasă, într-un alt dosar de corupție în care este anchetată o licitație trucată legată de întreținerea drumurilor județene. Se pare că activitatea infracțională a fost preluată de la Nicolae Mischie (PSD Gorj), condamnat, pe 12 iulie 2007, în primă instanță la patru ani de închisoare cu executare, pentru că ar fi primit mită în valoare de mai multe sute de mii de euro, sub formă de mașini, mobilier, aparatură electrocasnică sau lucrări de construcții, de la un om de afaceri pe care l-ar fi ajutat să obțină contracte publice preferențiale. Sentința a fost menținută și la apelul judecat la Curtea de Apel Timișoara (17 februarie 2010) și de Înalta Curte de Casație și Justiție la 3 martie 2011.
Un alt exemplu este cel al fostului primar de la Slatina, din partea PDL și fost Ministru al Finanțelor, din partea PSD, Darius Vâlcov, care a fost condamnat la 6 ani de închisoare pentru trafic de influență și spălare de bani. A fost extrădat din Italia și adus în România în 14 august 2023, în vederea ispășirii acestei pedepse.
Și la actualele alegeri parlamentare PSD-ul propune multe persoane care au probleme cu legea și sunt corupte în mod evident, continuând astfel tradiția promovării unui stat corupt, mincinos și împotriva meritocrației și a bunăstării claselor sociale mici sau mijlocii.
PNL – Oportunități pierdute
Partidul Național Liberal (PNL), deși a ajuns mai recent la guvernare în comparație cu PSD, a fost parte din coaliții guvernamentale importante, cum ar fi alianțele cu PSD (USL) și guvernările din 2019-2023. În ciuda poziționării sale ca partid pro-european și anti-corupție, PNL nu a scăpat de acuzațiile de corupție în rândul membrilor săi.
Un exemplu este Florin Țurcanu (PNL Botoșani): fost președinte al Consiliului Județean Botoșani, care a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Suceava, la 9 decembrie 2022, la doi ani şi 6 luni de închisoare, cu executare pentru trafic de influență și spălare de bani. Anterior, pe 11 decembrie 2014 Țurcanu a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Suceava la 6 luni de închisoare cu suspendare, pentru fals intelectual.
Deși cazurile de corupție la nivel înalt nu au afectat PNL în aceeași măsură ca PSD, lipsa unor reforme reale în justiție, educație și administrație în timpul guvernării lor au contribuit la menținerea unui status quo corupt.
PNL, deși a beneficiat de o perioadă de guvernare mai scurtă comparativ cu PSD, și-a pierdut încrederea publicului din cauza promisiunilor neîndeplinite, dar mai ales a alianței cu PSD, după ce în campania trecută lait-motivul pentru care a fost votat a fost mesajul anti-PSD. În special în ultimii ani, când partidul a avut ocazia să schimbe semnificativ administrația publică, a ratat șansa de a aduce reforme profunde, preferând o abordare conservatoare, mulți dintre membri săi văzând o oportunitate în alianța cu PSD, de a promova membri de partid în detrimentul meritocrației și a principiilor unei democrații autentice.
USR – Promisiuni mari, rezultate amestecate
Uniunea Salvați România (USR) a intrat pe scena politică în 2016, prezentându-se drept alternativa proaspătă și reformatoare, luptând împotriva corupției și a vechilor structuri politice. Deși USR nu a fost implicat în guvernări majore până acum, acest partid s-a confruntat și el cu propriile sale provocări și scandaluri interne.
USR a fost implicat în guvernare într-o scurtă perioadă (2020-2021), fiind parte a coaliției cu PNL și UDMR. În acest timp, USR a promovat inițiative pentru reformarea justiției și a sistemului electoral, dar fără un impact notabil pe termen lung. Marea provocare a USR a fost gestionarea conflictelor interne și incapacitatea de a-și menține coeziunea, ceea ce a dus la ieșirea sa din guvern și la pierderea încrederii unei părți din electorat.
Cu toate acestea, USR rămâne un jucător important în discursul politic anticorupție, chiar dacă nu a avut ocazia să își implementeze pe deplin agenda.
AUR – Un nou venit, dar fără experiență guvernamentală
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) este o formațiune politică nouă, care a captat rapid atenția publicului cu un mesaj naționalist, suveranist și anti-sistem. Deși nu a fost implicat în scandaluri majore de corupție, AUR nu a fost niciodată parte dintr-o guvernare și nu are un trecut politic care să permită o evaluare detaliată a competenței sau integrității membrilor săi.
Totuși, retorica sa populistă și accentul pe teme precum suveranitatea națională și respingerea măsurilor sanitare anti-pandemie au atras atenția publicului. Cum va gestiona AUR viitoarele provocări politice și administrative rămâne de văzut, dar lipsa unui program concret în ceea ce privește reforma sistemului de justiție și anticorupție ridică semne de întrebare.
Momentul deciziei
Cu alegerile parlamentare din 2024 la orizont, partidele politice este necesar să ofere soluții concrete pentru a eradica corupția, nu doar promisiuni. PSD și PNL, cu un lung trecut la guvernare și multiple cazuri de corupție în rândul membrilor lor, trebuie să își asume responsabilitatea pentru eșecurile din trecut și să propună reforme reale. USR, deși promite schimbare, trebuie să demonstreze că poate depăși conflictele interne și să ofere un program coerent de guvernare. AUR, deși popular printre anumite segmente ale electoratului, trebuie să își definească o agendă mai clară și mai realistă, dincolo de retorica naționalistă.
Alegătorii români, în decursul anilor, au văzut cum promisiunile electorale au fost încălcate în mod repetat, iar schimbările politice s-au dovedit superficiale. Este crucial ca, la aceste alegeri, să existe o presiune reală pentru schimbare, nu doar o alternanță între aceleași partide care au dominat scena politică din 1989 încoace.
Istoria guvernărilor postdecembriste
Pentru a înțelege mai bine evoluția politică a României, trebuie să analizăm succesiunea guvernărilor:
- 1990-1996: FSN și PSD (succesorul FSN) au dominat guvernarea, sub conducerea lui Ion Iliescu și a altor lideri de stânga. Acești ani au fost marcați de tranziția dificilă de la comunism la democrație.
- 1996-2000: Convenția Democrată, inclusiv PNL, a preluat puterea, dar nu a reușit să implementeze reformele economice și politice necesare.
- 2000-2004: PSD revine la putere sub Adrian Năstase, într-o guvernare marcată de acuzații de corupție și clientelism politic.
- 2004-2008: PNL, în alianță cu PD (Partidul Democrat), guvernează, iar reformele anticorupție încep să capete avânt, în special prin crearea DNA (Direcția Națională Anticorupție).
- 2008-2012: PDL (fostul PD) guvernează, începând cu o agendă de reforme, dar terminând într-o criză economică și politică.
- 2012-2015: PSD revine la guvernare, mai întâi în alianță cu PNL (USL), dar reformele stagnante și scandalurile de corupție continuă.
- 2015-2019: Guvernările tehnocrate și instabile alternează, iar PSD își pierde treptat încrederea din cauza protestelor masive împotriva corupției.
- 2019-2023: PNL guvernează, începând cu o agendă pro-europeană, dar pandemia și crizele economice au afectat grav popularitatea partidului.
- 2023-prezent: PSD revine la guvernare, alături de PNL.
Un sistem care trebuie să se schimbe din temelii
Din analiza legată de corupție și guvernare, de până acum, un lucru este cert: pe lângă anchetele și arestările pe care le vedem la știri, problema reală este că aceste acțiuni sunt adesea reactive și nu preventive. Corupția continuă să fie un fenomen larg răspândit, iar măsurile actuale par insuficiente pentru a descuraja adevăratele rețele de influență și grupurile infracționale politice care există în administrația publică. În pragul alegerilor, partidele trebuie să își asume răspunderea pentru modul în care vor combate corupția, inclusiv în rândul membrilor săi și nu doar prin promisiuni superficiale, ci prin politici concrete și o transparență mai mare în administrarea fondurilor publice.
De asemenea, ar trebui să vedem o dezbatere electorală reală pe tema corupției, în care candidații să prezinte soluții detaliate. Schimbarea nu poate veni doar din partea anchetelor organelor judiciare și a anchetelor jurnalistice, ci printr-o reformă profundă a sistemului politic, juridic și administrativ. Fără politici solide, fără un mecanism independent de supraveghere și fără lideri care să pună integritatea în prim-plan, riscăm să vedem aceeași corupție generalizată perpetuându-se de la un mandat la altul.
Alegerile din 2024: un moment de cotitură
Alegerile parlamentare din acest an, este necesar să fie mai mult decât o simplă cursă pentru putere. Acestea sunt o șansă reală pentru cetățeni de a trimite un mesaj clar: CORUPȚIA NU MAI POATE FI TOLERATĂ. Fiecare vot contează, iar alegătorii trebuie să fie atenți la candidații care nu au un istoric de integritate și la partidele care propun reforme veritabile în sistemul public.
În loc să ne concentrăm pe promisiuni populiste sau pe campanii pline de retorică, este timpul să cerem responsabilitate și transparență. Românii merită o clasă politică care să nu fie doar reacționară la cazurile de corupție, ci proactivă în prevenirea lor.
Un apel la responsabilitate
Corupția va fi un subiect central în alegerile din 2024. Cu toate acestea, pentru a aduce schimbări reale, este esențial un angajament colectiv: din partea politicienilor, a instituțiilor și a cetățenilor deopotrivă. Reforma începe cu voință politică, dar nu se poate realiza fără implicarea activă a cetățenilor care își cer drepturile și refuză să mai accepte corupția ca pe o normalitate.
Românii pot lua măsuri directe, împotriva corupției, prin implicarea activă în viața comunității, solicitând întâlniri cu reprezentanții aleși, participând la dezbateri publice și folosind platformele online pentru a-și exprima opiniile cu privire la transparența în guvernare. Este necesară raportarea corupției și promovarea unor campanii de educație civică, care să încurajeze cetățenii să se implice activ în lupta împotriva corupției. Să nu uităm că o societate civilă activă și implicată, oferă o speranță reală pentru un viitor în care corupția nu va mai fi tolerată.
Alegătorii au acum ocazia să ceară schimbare, nu doar prin vot, ci printr-o cerere constantă de transparență și responsabilitate din partea celor care aspiră la funcții publice. Doar cu lideri integri și politici clare, România poate depăși acest ciclu de corupție și poate construi un viitor în care încrederea în instituțiile statului este restabilită.