În scandalul de corupție, privind rețeaua fraudei din educația mehedințeană, legat de fraudarea examenului de Bacalaureat din ultimii ani, Tribunalul Mehedinți va începe judecarea unui dosar complex în care sunt inculpate, deocamdată, doar șase cadre didactice, acuzate că au pus la punct o rețea infracțională bine organizată pentru a furniza ilegal rezolvările subiectelor către zeci de candidați. Potrivit rechizitoriului întocmit de DIICOT Mehedinți, în perioada 14–18 august 2022, în cadrul sesiunii de toamnă a Bacalaureatului, desfășurată la Colegiul Național Economic „Theodor Costescu” (CEX 1) din Drobeta Turnu Severin, inculpații ar fi constituit un grup infracțional organizat, cu scopul explicit de a facilita promovarea frauduloasă a examenului pentru zeci de elevi. Faptele includ accesarea neautorizată a subiectelor, multiplicarea și distribuirea rezolvărilor, precum și manipularea sistemelor de supraveghere video.
Conform informațiilor noastre, DIICOT trimite în judecată doar o parte din rețeaua infracțională, deoarece au fost implicați și cei din CEX 2, din cadrul Colegiului Național ”Gherogeh Țițeica”, însă această parte a rețelei infracționale, deocamdată, beneficiază de protecție instituțională, deoarece sunt membri PSD Mehedinți și apropiați de personalități ale acestui partid.
Precedente periculoase – un istoric al fraudelor mehedințene
Frauda de la Bacalaureatul din Mehedinți nu este un caz singular, ci continuarea unui tipar bine conturat de corupție sistemică, tolerată și chiar protejată de autorități timp de peste un deceniu.
Un exemplu concret este frauda de la Bacalaureatul din 2013, când cinci profesori din Drobeta Turnu Severin, printre care și Tomoescu Paula-Loredana, au fost condamnați definitiv pentru fapte grave, printre care instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Tomoescu, fostă soție, în perioada fraudei, a actualului secretar al Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților și fost inspector școlar general, a primit o pedeapsă de un an de închisoare, cu suspendare condiționată pe trei ani și interdicția de a mai face parte din comisii de concurs sau examene, inclusiv de Bacalaureat. Este esențial de subliniat că frauda pornea „chiar din casa deputatului” și de altfel soția acestuia încă mai lucrează în învățământ, chiar dacă a fost incompatibilă cu statutul de cadru didactic, ceea ce ilustrează dimensiunea politică a complicităților fraudei, precum și unitatea grupului infracțional.
În 2015, un caz similar a implicat-o pe fiica baronului PSD Adrian Duicu, suspectată că a primit rezolvările subiectelor în timpul examenului de Bacalaureat, cu ajutorul fostei șefe a femeilor PSD din Orșova, care ar fi jucat rolul de „sufleur” – actualmente doamna a fost răsplătită cu un post de director prin ”detașare în interesul învățământului”. Deși au existat suspiciuni grave, anchete penale și ample articole de presă, cazul nu a dus la nicio condamnare definitivă, în ciuda faptului că modus operandi era aproape identic cu cel din 2013, dar mai ales cu cel din 2022. Mai mult, șeful comisiei de BAC de atunci, BCA, a fost ulterior numit subsecretar de stat în Ministerul Educației, o decizie care ridică semne serioase de întrebare privind filtrul moral și instituțional al numirilor în educație, iar acum este unul dintre cei inculpați.
Această recidivă a sistemului este dublată de lipsa acțiunii DIICOT Mehedinți, în cazul BAC-ului din 2022, în ciuda dovezilor video, declarațiilor și raportului oficial al Ministerului Educației, care identifică clar implicarea membrilor CEX 2 în distribuirea grilelor de răspuns.
Cu toate acestea, niciun membru CEX 2 nu a fost, încă cercetat sau pus sub acuzare. Mai mulți inspectori implicați continuă să ocupe funcții de conducere prin „detașări în interesul învățământului”. Actualul inspector școlar general, deși, conform surselor noastre și unor convorbiri apare menționat în convorbiri relevante cu ST, un alt inculpat, nu a fost nici audiat, nici cercetat.
Organele de cercetare penală refuză sistematic audierea membrilor CEX 2, ignorând probele directe și raportul Ministerului Educației privind implicarea lor în fraudă, raport pe care noi l-am pus integral la dispoziția organelor de cercetare penală. Această lipsă de răspundere compromite profund încrederea în actul educațional, dar mai ales în independența și funcționalitatea procuraturii din România. Fără tragerea la răspundere a tuturor celor implicați — indiferent de rang, afiliere politică sau poziție publică — asistăm nu doar la o legitimare a fraudei, ci la o subminare programatică a statului de drept și a democrației. Considerăm că este timpul ca întreg grupul infracțional să fie destructurat, în totalitatea lui, astfel încât abuzurile viitoare să fie descurajate !
Structura rețelei infracționale și mecanismele de fraudare
Din sursele juridice și non-juridice, din datele anchetei și din informațiile publice, reiese că frauda de la Bacalaureatul 2022 din Mehedinți nu a fost un simplu incident izolat, ci rezultatul acțiunii concertate a unei rețele infracționale bine organizate, cu ramificații în Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți și chiar în mediul politic. Nu ar fi exclus să fi fost implicate și persoane din cadrul Centrului Național pentru Curriculum și Evaluare, care sunt originare din Mehedinți. Cazul CEX 1, aflat deja în faza de judecată, este doar o parte a acestui mecanism. CEX 2, în ciuda probelor relevaante, rămâne inexplicabil, încă necercetat de către organele de cercetare penală.
Potrivit surselor și informațiilor, structura rețelei se pare că funcționa pe mai multe niveluri:
Nivelul 1 – Obținerea subiectelor: Accesul ilegal la subiectele de examen se făcea din interiorul centrelor de examen, de regulă de către persoane cu funcții administrative sau direct de către membrii comisiilor de organizare.
Nivelul 2 – Rezolvarea grilelor și multiplicarea acestora: Odată obținute subiectele, acestea erau trimise rapid către persoane din afară care rezolvau cerințele. Răspunsurile tehnoredactate erau apoi multiplicate în centrele CEX sau în imediata apropiere, cu complicitatea personalului tehnic sau administrativ.
Nivelul 3 – Distribuirea răspunsurilor către elevi: Rezolvările ajungeau la candidați prin mai multe metode – fie transmise fizic în săli de examen, fiind duse, împreună cu codurile de anonimizare, fie prin intermediul toaletelor din centrul de examen. În unele cazuri, profesorii supraveghetori închideau intenționat camerele video sau creau „unghiuri moarte” pentru a permite distribuirea în siguranță a grilelor și de altfel au fost situații în care au și ajutat la transmiterea răspunsurilor.
Nivelul 4 – Protecție și mușamalizare: În cazul în care apăreau suspiciuni, rețeaua activa un „paravan de protecție”: se redactau note sau rapoarte explicative false, se manipulau fișierele video, iar superiorii din inspectoratul școlar se pare că au „păstrat liniștea” și au încercat mușamalizarea fraudei. Anumite cadre cu funcții cheie au fost ulterior promovate, detașate sau protejate politic, consolidând un sistem bazat pe tăcere și complicitate reciprocă.
Această structură arată clar că nu este vorba despre o fraudă spontană, ci despre un sistem paralel care acționează an de an, în mod organizat și protejat, la toate examenele și concursurile din sistemul de învățământ, folosindu-se de funcții oficiale și resurse publice. Implicarea unor personaje politice sau cu conexiuni la conducerea Ministerului Educației — cum este cazul lui B.C.A., fost șef de comisie, subsecretar de stat și actual inculpat — demonstrează că vorbim despre o rețea cu sprijin instituțional și influență în decizia publică.
Pe lângă funcționarea rețelei în sine, cel mai grav este că autoritățile nu doar că nu au destructurat-o complet, dar unele ramuri ale acesteia — cum este cazul membrilor CEX 2 — sunt în continuare active în sistemul educațional, unele chiar în poziții de conducere și se pare că, continuă efectiv fraudarea sistemului educațional (fraudă concurs de titularizare, concursuri de directori, angajări ilegale, etc.).
Această stare de fapt ridică întrebări esențiale: Cine asigură protecția acestor persoane: procuratura, partidul, justiția ? De ce DIICOT Mehedinți refuză să ancheteze membri CEX 2, deși probele sunt la fel de clare, sau chiar mai clare ca în cazul CEX 1? Cine decide promovările și detașările în „interesul învățământului” și cu ce criterii?
Răspunsurile lipsesc, dar faptele rămân. Iar aceste fapte vorbesc despre un sistem mafiot, profund corupt, în care educația a devenit monedă de schimb pentru influență politică, avantaje administrative și protecție penală.
Rețeaua infracțională din cadrul – CEX 1 – trimiși în judecată !
Potrivit informațiilor oficiale, șase persoane au fost trimise deja în judecată în dosarul nr. 967/101/2025, aflat pe rolul Tribunalului Mehedinți, ca urmare a rechizitoriului emis de DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinți, la data de 15 aprilie 2025, în dosarul nr. 164/56/P/2022.
Deoarece, până la pronunțarea unei soluții definitive, aceste persoane beneficiază de prezumția de nevinovăție și sunt deja cercetate, la descrierea faptelor nu le vom da numele și nici inițialele.
Inculpatul 1, considerat liderul grupului, a coordonat transmiterea subiectelor de Bacalaureat înainte de publicarea oficială, a organizat rezolvarea acestora și distribuirea către candidați prin alți membri ai rețelei. A manipulat și sistemul de supraveghere video pentru a șterge urmele fraudei. Este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat și de folosirea neautorizată a informațiilor în scopul obținerii de foloase necuvenite (mai multe acte materiale).
Inculpatul 2 a preluat subiectele de la un alt membru al comisiei și le-a înmânat liderului pentru rezolvare, apoi a distribuit rezolvările către candidați în timpul examenelor, plasându-le sub foile cu coduri de anonimizare. Este acuzat de constituirea unui grup infracțional și de furnizarea de informații confidențiale în scopuri ilicite (27 acte materiale).
Inculpatul 3 a distribuit rezolvările către zeci de candidați în sălile de examen, uneori chiar invitându-i să iasă „la toaletă” pentru a le înmâna subiectele rezolvate. A fost parte activă în toate cele trei zile de examen. Este acuzat de implicare în grupul infracțional și folosirea ilegală a informațiilor (65 acte materiale).
Inculpatul 4 a accesat sistemul informatic al centrului de examen, a descărcat variantele oficiale ale subiectelor înainte de multiplicare și le-a transmis mai departe în rețea. A modificat formatul codurilor de anonimizare pentru a facilita introducerea rezolvărilor. Este acuzat de participare la grup infracțional și divulgare de informații confidențiale (3 acte materiale).
Inculpatul 5, deși cunoștea modul de operare al rețelei, nu și-a exercitat atribuțiile, favorizând astfel frauda. Este acuzat că a permis accesul neautorizat la informații și a înlesnit acțiunile grupului.
Inculpatul 6, membru în CEX 1, a sprijinit direct rețeaua, înmânând dosarele de eliminare ale candidaților, din care inculpatul 1 a sustras foaia cu rezolvările, pentru a distruge probele fraudei. Este acuzat de favorizarea infractorului și sprijinirea unui grup infracțional.
Fac precizarea că din cei 8 membri ai comisiei din CEX 1, doar 6 ar fi fost implicați și de altfel, din motive necunoscute nu am regăsit printre suspecți persoana responsabilă cu asigurarea și monitorizarea sistemului audio-video.
La examenul de BAC, au fost identificate aproximativ 158 de lucrări identice, dintre care 57 la CEX 1 și 101 la CEX 2, fiind vizibil faptul că frauda mai mare a fost la CEX 2.
Rețeaua infracțională din cadrul – CEX 2 – rețeaua protejată politic !
Potrivit informațiilor obținute în mod oficial, sunt implicate în mod cert în fraudarea examenului de Bacalaureat încă cinci persoane din CEX 2. Considerăm că există suspiciuni rezonabile și asupra conducerii generale a Inspectoratului Școlar Județean Mehedinți, atât cea actuală, cât și cea de la acea vreme, care, cel mai probabil, a coordonat întreaga operațiune prin interpuși.
Deoarece aceste persoane par a fi favorizate chiar de către organele de cercetare penală, beneficiind de sprijin politic din partea PSD Mehedinți și mizând pe faptul că nu vor răspunde penal, vom publica numele lor complet (le oferim dreptul la replică, cu mențiunea că vom publica documentele doveditoare), precum și o descriere a faptelor, pe baza documentelor oficiale pe care le deținem. Menționăm că, din informațiile noastre, aceștia își continuă activitatea infracțională în sistemul de învățământ. În plus, conform răspunsului primit de la autoritățile centrale, raportul incriminator a fost transmis și Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin. Nu deținem alte detalii, însă conducerea instituției de la acea vreme ar fi încercat să deturneze ancheta și să protejeze grupul infracțional, trimițând raportul către Poliția Locală.
Cele cinci persoane care au participat, în mod evident, la fraudarea examenului din 2022 sunt:
Rapcea Alin (RA) – inspector școlar, foarte apropiat de primarul PSD Marius Screciu și de actualul deputat PSD Alin Tomoescu.
În data de 16.08.2022, la ora 10:48, participă, cel mai probabil, la multiplicarea răspunsurilor tehnoredactate, alături de DG și CR. Ulterior, transmite codurile de anonimizare însoțite de răspunsurile tehnoredactate în sala 2, camera 7, și în sala 10, camera 16.
Pe 17.08.2022, după ora 10:31, distribuie aceleași coduri și răspunsuri în sala 2, camera 7; sala 3, camerele 6 și 12.
Pe 18.08.2022, ca urmare a identificării a 101 lucrări identice, au fost verificate prin sondaj camerele de supraveghere. Se observă clar cum RA duce din nou codurile și răspunsurile în mai multe săli.
Considerăm că este vinovat de constituirea unui grup infracțional organizat și de folosirea neautorizată a informațiilor în scopul obținerii de foloase necuvenite. Este posibil să fie și unul dintre coordonatorii grupului, având în vedere apropierea sa de persoane politice influente și faptul că spera, că va fi numit, inspector școlar general – apare în poze alături de Alin Tomoescu, în campania acestuia.
Danciu Dorina (DD) – actual inspector școlar general adjunct și sora primarului PSD, de la Strehaia, Giura Ion.
În data de 16.08.2022, la ora 10:51, distribuie coduri de anonimizare în sala 7, camera 6, deși nu era nominalizată pentru această activitate. După distribuire, candidații au mai multe foi pe masă, conținând răspunsurile tehnoredactate.
Este, în opinia noastră, vinovată de constituirea și sprijinirea grupului infracțional și de favorizarea făptuitorului.
Dicu George (DG) – la acea vreme inspector școlar general adjunct.
În data de 16.08.2022, după ora 10:48, participă împreună cu RA la multiplicarea mai multor copii, fără a fi clar ce conțin acestea. Secretarul, CR, îl avertizează în repetate rânduri să le ia de acolo.
Chiar dacă ocupa o funcție de conducere, DG era doar membru în comisie, nu președinte sau vicepreședinte, așa cum ar fi fost firesc. Considerăm că este vinovat de constituire și de sprijinirea grupului și de favorizarea infractorilor.
Berciu Livia (BL) – În data de 16.08.2022, la ora 10:51, duce codurile de anonimizare în sala 3, camera 6 și în sala 8, camera 4, deși nu era desemnată pentru această sarcină. După distribuire, apar mai multe foi pe masa candidaților, fiind clar că a distribuit și alte documente în afara codurilor.
Cioarec Radu (CR) – actual inspector școlar.
În data de 16.08.2022, este surprins participând la multiplicarea, cel mai probabil, a răspunsurilor tehnoredactate. Pentru activitatea sa a fost recompensat cu un post de inspector școlar la ISJ Mehedinți.
Nu au fost furnizate, în nici una din zile, înregistrările de pe holuri. Menționăm că, în data de 17.08.2022, unul dintre xeroxurile din sala de multiplicare, prezent în ziua anterioară, a dispărut din zonele supravegheate audio-video. Tot în acea zi, subiectele de la centrul de examen au fost publicate pe rețelele de socializare. Pe 18.08.2022, CZE Timiș a identificat 101 candidați din acest centru cu lucrări identice. În plus, lucrările candidaților au fost identice pe discipline, indiferent de centrul de proveniență, un exemplu clar fiind disciplina „Anatomie și fiziologie umană, genetică și ecologie umană”, unde o lucrare identică a provenit din CEX 1, iar 23 din CEX 2.
Considerăm că există suspiciuni rezonabile că, grupul infracțional, a fost coordonat de actualul secretar al Comisiei de Învățământ din Camera Deputaților, Alin Tomoescu. Acesta are un istoric dubios: prima soție a fost condamnată definitiv pentru fraude similare, iar actuala soție este profesoară de biologie, ceea ce ridică suspiciuni privind proveniența răspunsurilor. Averea sa a crescut considerabil în ultimii ani, invocând în declarațiile de avere donații de la mama și socrul său. Conform legii, ar fi trebuit să fie președinte al comisiei județene.
În perioada 2022–2023, a numit în funcții cheie, la ISJ Mehedinți, persoane implicate direct în frauda de la BAC 2022. De asemenea, în perioada 2022–2024, cât a fost inspector general, a favorizat numirea acestora în sistemul de învățământ. Informații neverificate indică faptul că ar fi plătit 150.000 de euro pentru obținerea poziției de deputat, cu scopul de a se ascunde în spatele imunității parlamentare. Suma ar fi fost plătită chiar primului-ministru Marcel Ciolacu – la solicitarea noastră Guvernul României nu a dezminit informația și nu a oferit un răspuns privind motivele pentru care domnul Tomoescu a fost numit deputat. Se pare că Tomoescu a colaborat cu Cristian Harcău, inspector școlar general, pentru a proteja membrii PSD de răspunderea penală și cel mai probabil este conducătorul de drept al ISJ Mehedinți și la acest moment.
În plus, raportul oficial al Ministerului Educației, din septembrie 2022, a confirmat aceste nereguli și a cerut explicit declanșarea cercetărilor disciplinare și penale. Cu toate acestea, nu doar că aceste demersuri nu au fost urmate de anchete eficiente, dar unii dintre cei implicați au fost chiar promovați sau detașați în poziții mai înalte, consolidând imaginea unei rețele protejate la nivel instituțional.
Sperăm că judecătorii Tribunalului Mehedinți, în cadrul dosarului de la CEX 1, vor cere lămuriri clare și despre cercetare acestor aspecte, de la CEX 2, astfel încât să fie destructurat întreg grupul infracțional.
Efectele devastatoare asupra elevilor și sistemului educațional mehedințean
Fraudele repetate și sistematice de la Bacalaureatul din Mehedinți nu afectează doar integritatea unor examene izolate, ci generează consecințe structurale grave, cu impact pe termen lung asupra întregului sistem educațional și asupra destinelor a mii de tineri. Într-un sistem deja afectat de subfinanțare, lipsă de profesori competenți și inechități sociale, corupția instituționalizată devine catalizatorul unei crize de încredere.
Elevii corecți, devin victimele tăcute ale sistemului.
Elevii care aleg să susțină examenul cinstit sunt transformați în victime colaterale. În timp ce unii colegi promovează prin fraudă, beneficiind ulterior de locuri la facultăți sau posturi publice, cei corecți sunt nedreptățiți. În unele cazuri, aceștia nu reușesc să obțină media necesară pentru admiterea la universitățile dorite, în ciuda muncii lor reale sau nu rușesc să ocupe posturi publice, deoarece sunt nedreptățiți și marginalizați.
Mai grav, în centrele unde frauda a fost permisă sau chiar încurajată de comisii, elevii corecți au fost adesea marginalizați, ironizați sau descurajați.
Devalorizarea diplomei de Bacalaureat și a sistemului de evaluare
Prin promovarea frauduloasă a unor candidați, diploma de Bacalaureat își pierde valoarea simbolică și practică. Universitățile din România, dar mai ales din străinătate, încep să se uite cu suspiciune la rezultatele obținute în anumite județe sau licee, afectând astfel și pe tinerii cinstiți care doresc să urmeze un traseu academic onest. De altfel, Mehedințiul a ajuns unul dintre cele mai sărace județe din țară.
Această degradare afectează și angajatorii care, confruntați cu diplome care nu mai reflectă competențe reale, își pierd încrederea în sistemul de certificare educațional românesc.
Distrugerea meritocrației și promovarea imposturii
În locul unui sistem care să premieze efortul, cunoașterea și integritatea, se impune un model în care „descurcăreala”, pilele și fraudarea devin strategii de succes. Elevii învață că nu e nevoie să muncești, ci doar să „te bagi în gașcă” și să plătești unde trebuie. Acest model educă nu doar impostori, ci și viitori funcționari corupți, politicieni oportuniști și decidenți lipsiți de etică.
Efecte psihologice și sociale pe termen lung
Tinerii care asistă la aceste nedreptăți internalizează un mesaj toxic: că statul nu îi protejează, că efortul nu contează și că adevărul este opțional. Acest climat de deziluzie și neîncredere duce la migrarea celor mai valoroși elevi și profesori către sisteme educaționale externe sau către domenii private, accelerând decăderea învățământului public.
Concluzie: o rețea care sfidează legea și compromite viitorul educației
Frauda sistematică de la examenele de Bacalaureat din Mehedinți, din 2013, 2015 și 2022 nu mai poate fi considerată o abatere punctuală sau un derapaj individual, ci este o expresie clară a unui mecanism mafiot instalat în sistemul de învățământ mehedințean. Fiecare act de corupție educațională este un atac direct asupra echității, competenței și valorii diplomelor educaționale acordate în România. Într-un sistem unde elevii pot promova cu subiectele în buzunar, iar profesorii corupți sunt protejați politic și chiar recompensați, școala încetează să mai fie o instituție de formare și devine un simplu teatru al imposturii.
În lipsa unei intervenții ferme a instituțiilor statului — DIICOT, Ministerul Educației, Consiliul Superior al Magistraturii — și a unei presiuni publice constante, această rețea va continua să funcționeze nestingherită, alimentând corupția, incompetența și inechitatea. Este responsabilitatea noastră, ca societate, să cerem adevărul, să protejăm viitorul generațiilor tinere și să refuzăm normalizarea hoției în educație.
Adevărata reformă a sistemului începe cu destructurarea completă a acestor grupuri infracționale, cu sancționarea tuturor celor implicați, indiferent de funcție sau influență politică. Până atunci, justiția are șansa — și obligația — de a demonstra că legea nu este selectivă, iar educația nu poate fi compromisă fără consecințe.
NOTĂ JURNALISTICĂ: Acest material a fost redactat și publicat în interes jurnalistic legitim, în baza dreptului la informare al cetățenilor și al libertății de exprimare garantate de Articolul 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Toate datele prezentate se bazează pe documente oficiale, surse relevante și informații de interes public. Persoanele menționate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.