România găzduiește Summitul B9 și Țările Nordice: Nicușor Dan reunește la Cotroceni flancul estic NATO.
Pe 13 mai 2026, Palatul Cotroceni devine epicentrul diplomatic al Europei. Președintele Nicușor Dan co-prezidează, alături de omologul polonez Karol Nawrocki, primul Summit al Formatului București 9 împreună cu Țările Nordice. Miza: securitatea transatlantică într-o lume în care războiul nu mai este un concept abstract, ci o realitate la câteva sute de kilometri de frontiera de est a României.
Ce este Formatul București 9 și de unde vine
Există inițiative diplomatice care se nasc din necesitate urgentă. Formatul București 9 — abreviat B9 — este una dintre ele. A fost inițiat în 2015, la exact un an după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, de România și Polonia. Fondatorii au înțeles rapid că flancul estic al NATO are nevoie de o voce proprie, distinctă, care să nu fie dizolvată în consensul general al Alianței.
Membrii Formatului: România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia, Estonia, Lituania și Letonia. Nouă țări care împart o caracteristică geografică și istorică definitorie: au trăit sau sunt vecine cu regimuri autoritare. Aceste țări știu, din experiență proprie sau din memoria colectivă, ce înseamnă să fii în sfera de influență a unei puteri revizioniste.
Între 2015 și 2022, B9 a funcționat ca un forum de consultare periodică, cu summituri anuale care produceau declarații comune. Totul s-a schimbat pe 24 februarie 2022, când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei. De atunci, B9 a devenit un mecanism de urgență, un spațiu în care țările de pe flancul estic pot coordona rapid poziții și pot face presiune colectivă asupra Washingtonului și Bruxellesului pentru resurse și angajamente mai ferme.
Summitul din 13 mai 2026: ce îl face special
Summitul din 13 mai 2026 nu este o întâlnire de rutină. Există două elemente care îl diferențiază de precedentele.
Primul: extinderea dialogului către Țările Nordice — Finlanda, Danemarca, Islanda, Suedia și Norvegia. Această extindere reflectă o realitate strategică nouă: după aderarea Finlandei și Suediei la NATO în 2023 și 2024, granița NATO cu Rusia s-a dublat aproape. Scandinavia și flancul estic sunt acum, strategic, parte din același perimetru de securitate.
Al doilea: prezența Secretarului General NATO, Mark Rutte. Nu este o formalitate protocolară. Prezența lui Rutte la București ridică summitul de la nivel regional la unul cu greutate instituțională NATO. Deciziile discutate acolo au șanse reale să influențeze agenda generală a Alianței.
Tema centrală — Delivering More for Transatlantic Security — reflectă dezbaterea care domină capitalele NATO în 2026: cine plătește mai mult, cine contribuie mai mult, cine preia responsabilități mai mari în apărarea colectivă. Și mai ales: poate Europa să asigure propria securitate fără a depinde total de angajamentul militar american?
România și NATO: de la cel mai slab stat la exemplul de referință
Există o schimbare de percepție cu privire la România în cadrul NATO, schimbare pe care puțini o comentează suficient de clar. În urmă cu un deceniu, România era privită ca un stat care nu îndeplinea țintele de cheltuieli militare și care contribuia modest la capacitățile colective ale Alianței. Azi, situația este complet diferită.
România a depășit ținta NATO de 2% din PIB alocate apărării și se îndreaptă spre 2,5%. A achiziționat sisteme Patriot, modernizează baza aeriană de la Câmpia Turzii pentru F-16 și negociază achiziția de F-35. Portul Constanța a devenit un hub logistic esențial pentru sprijinul Ucrainei. Baza militară de la Deveselu — cu sistemul de apărare antirachetă AEGIS Ashore — este unică în regiune. Iar România găzduiește cel mai mare contingent NATO din flancul estic.
Organizarea Summitului B9+Nordic la București nu este, deci, o coincidență. Este o confirmare a faptului că România și-a câștigat rolul de actor relevant în arhitectura de securitate europeană. Nu prin discursuri, ci prin cheltuieli reale, angajamente concrete și capabilități demonstrate.
Acreditarea media: cum poți acoperi evenimentul
Reprezentanții mass-media care doresc să acopere Summitul din 13 mai 2026 trebuie să transmită cererea de acreditare la adresa [email protected] până cel târziu pe data de 20 aprilie 2026.
Documentele necesare: nume și prenume, țara de proveniență, data nașterii, instituția media, funcția, copie după pașaport sau carte de identitate, copie după legitimația de presă sau scrisoare oficială de acreditare din partea instituției media, număr de telefon și adresă de e-mail.
Centrul Media va fi amenajat la Palatul Cotroceni — Administrația Prezidențială a României, Bulevardul Geniului 1-3, Sectorul 6, București — și va fi dotat cu toate facilitățile necesare pentru reprezentanții media acreditați. Televiziunea Română va fi broadcaster oficial. Celelalte televiziuni interesate pot prelua semnalul TVR, transmis fără costuri.
Ce înseamnă asta pentru cetățenii români
Există o tentație de a trata un summit diplomatic ca pe o știre pentru specialiști, irelevantă pentru cetățeanul obișnuit. Această tentație trebuie combătută.
Summitul B9+Nordic de la București discută direct securitatea spațiului în care trăiesc românii. Discută apărarea frontierei de est a NATO — care este și frontiera de est a României. Discută cine și cum va răspunde dacă amenințările hibride, cibernetice sau, Doamne ferește, convenționale se materializează în vecinătatea noastră.
Găzduirea unui eveniment de această anvergură transmite și un mesaj economic indirect: România este o destinație sigură, cu o poziție diplomatică solidă, cu un stat care funcționează la standardele Alianței. Investitorii citesc și aceste semnale, nu numai indicatorii macroeconomici.
Și mai este ceva: un summit organizat la București, cu lideri din 14 state NATO la masă, cu Secretarul General al Alianței prezent, cu TVR în calitate de broadcaster oficial — este un moment de demnitate națională.
Sursa: Administrația Prezidențială a României — [email protected]
Publicația on-line eParadigme.ro este independentă, apolitică și echidistantă, oferind dreptul la replică în condițiile respectării legislației. Oferim posibilitatea de a publica gratuit articole jurnalistice și cărți online prin editura proprie. Dacă vrei să contribui cu un articol sau o lucrare, nu ezita să te alături comunității noastre, să ne contactezi și să îți împărtășești ideile!
📚 Recomandări:
